Razvan Orasanu
Blog Personal Răzvan Orăşanu. © 2018 Răzvan Orăşanu. Designed By Triveo Media

Care vor fi primele 7 lucruri de care se vor lovi tehnocratii

Sunt printre cei care au invatat pe pielea lor, din amara experienta, ca tineretea nu e o virtute in sine, atunci cand conduci o institutie publica. Ca lipsa de apartenenta politica are costuri enorme, pentru ca inevitabil institutia are nevoie de legi, uneori de legi schimbate pentru a performa. Si ca, fara o echipa puternica, birocratia are resorturile ei, similare cu ale unei masini de tocat carne din macelarie – cu alte cuvinte are capacitatea de a te face pasta de mici foarte rapid, ca technocrat.
1. Relatia cu serviciile secrete / avizul ORNISS
Primul lucru pe care il va face un technocrat avizat de modalitatea in care functioneaza masinaria administrativa romaneasca va fi sa completeze un foarte stufos formular ORNISS. Cu cat mai rapid e completat, cu atat mai rapid primeste aviz (singura derogare e pt. vicepresedintele CSAT, numit in alte imprejurari premier). Nu pot da detalii suplimentare aici pentru ca nu sunt lamurit daca legea le permite, insa fara aviz ORNISS, fara informatii in timp real despre retelele de coruptie din institutie, despre retelele de coruptie din afara institutiei un tehnocrat de-al nostru fericit va putea semna ilegalitati de trei ori pe zi fara macar sa is idea seama. Chiar atunci cand are acces la informatia respectiva, nu e garantat ca se poate baza pe ea 100% – eu imi amintesc si acum cum elogioasele prezentari facute de oficiali de rang senior din SRI, aflati in exercitiu functiunii si se presupune al patriei, despre un procuror care e acum in puscarie. Oricum o dai iese prost – daca aveau dreptate sa-l elogieze cum de e in puscarie acum si daca nu aveau dreptate cum de sustineau sus si tare, ei, domni respectabili din institutiile statului anti-coruptie, pe cineva corupt?
2. Masinaria birocratica si circuitul de documente
Vor trece luni bune pana se vor prinde domnii ministri tehnocrati ca nu controleaza aproape nimic in ministerele proprii care functioneaza ca niste combine care au nevoie de grau de treierat. Respectiv ca, in virtutea unor cutume institutionale, 75% -85% din documente nici macar nu ajung sa le vada. Dna Nuti de la Registratura le redirectioneaza in coniventa cu secretarul general sau cine a angajat-o la Registratura generala acolo unde crede ea de cuviinta, intrucat proceduri institutionalizate nu exista.
Imi amintesc si acum de Registratura Guvernului, unde am aflat cum un fost zidar care a construit la vila de la munte a unui fost secretar general al guvernului a ratacit un document esential, duplicatul unui anunt de greva al unor oameni care protestau in fata guvernului, in timp ce, innebuniti, oamenii dinauntru cautau revendicarile scrise. Vor afla domnii ministri tehnocrati si ca daca nu cer o evidenta clara, inca din prima zi, a numarului de stampile din institutie (detinatorii de stampila pot angaja institutia, conform legii) nu doar ca cele 75-85% din documente nu le ajung vreodata si nu iau cunostiinta de continutul lor, insa acele documente primesc si raspunsuri care ii ocolesc cu totul. Cum e posibil? Pentru ca intr-un minister mare cum este sa spunem Ministerul Finantelor Publice registratura fiecarui secretar de stat si a secretarului general functioneaza ca stat in stat – documentele “ies pe semnatura secretarului de stat” (citeste ocolesc la iesire Registratura Generala). Tehnocratii obisnuiti cu circuitul electronic de documente care exista la Bruxelles, un science fiction pt. birocratia nostra, vor avea un soc – documentele exista doar in format fizic, iar unele sunt ingropate in mod subit, cu tot cu semnatura ministrului (uneori, mai rar, chiar si cu semnatura intregului cabinet si trecute prin sedinta de guvern) daca hotaraste vreun mandarin sa le tina blocate la mapa. Uneori dispare astfel strategic chiar hotararea de guvern pe care ai toate avizele mai putin cel de la ultimul minister (“vai, ne scuzati, originalul a fost redirectionat catre ministerul dvs, ba nu , stati putin, l-am trimis la juridic….stiti de la juridic spune ca l-au trimis catre secretariatul general insa nu se regaseste originalul si va rugam sa re-emiteti documentul”)
3. Oamenii cheie – 2-3 din fiecare minister, 2-3 de la Palatul Victoria
In lipsa unui sistem organizat, sa faci orice (adica inclusiv, de pilda, sa imbunatatesti sistemul de urgenta pentru ca un eventual incident/ calamitate sa fie prevenita si atunci cand se intampla sistemul sa gaseasca rapid supravietuitorii ca sunt in Apuseni sau pe un lac langa Mare sau intr-un club) presupune sa pui cap la cap pe acei 2-3 oameni care reprezinta punctele nodale din sistem. De obicei diversi “binevoitori” ii propun pe respectivii supravietuitori primii pe lista de decapitare, in primele zile in minister. Sa fi premier fara sa ai cooperarea unui director de cabinet, a Directorului de la Directia Pregatire Sedinte de Guvern si a Directorului General al Departamentului Juridic (plus a unor consilieri) inseamna sa fi un soi de Radu Vasile, minus ficusul de sub brat. Chiar a existat un premier post-decembrist care, dupa ce a dat afara un om cheie a constatat ca, pe masa Cabinetului, nu are niciun fel documente (spasit, l-a chemat pe respectivul inapoi). Sa fi Ministrul Finantelor Publice fara un director bun de cabinet inseamna sa fi facut minge de ping-pong intre departamentele de buget, legislatie, juridic si “compartimentele de specialitate”. Concluzia? Indiferent daca esti ministru sau Prim Ministru daca nu ai acces si nu reusesti sa faci echipa cu acei 2-3, nu ai nici macar capacitatea de a scoate vreun document din propria institutie. Daca ii dai afara pe respectivii – cum s-a incercat cu o vajnica doamna de pe la Departamentul de Buget – s-a constatat ca a stat nefacut bugetul national vreo 3 luni.
De ce nu angajezi din privat? Pentru ca nu e la fel de simplu sa muti oameni de la Banca x la Banca y unde procedurile sunt aceleasi, departamentele aproximativ la fel, etc. cum e sa muti oameni intr-un sistem osificat, unde nu existe niciun fel de knowledge management si unde ti-ar trebui minimum un an sa inveti cat stie din prima zi crocodilul corupt care a stat 20 de ani in minister (asta daca alegi ca ora de culcare 3 noaptea).
4. Coruptia si selectia prin tipat
Cand am ajuns in 2006 la AVAS, nu am semnat niciun document aproape in primele 2 saptamani (minus niste bonuri de benzina, si alea super-atent verificate). Intr-o institutie cu peste 10.000 de companii pastorite intr-un fel sau altul (1.000 in administrare directa, vreo 3.000 in faliment, vreo 200 in privatizare si restul in post-privatizare) este imposibil sa ai dimensiunea coruptiei si “filmul” tutoror povestilor. Ca atare, selectia s-a facut initial dupa cei care tipau cel mai tare – un director de Departament Administrativ care vroia sa ne mutam intr-o cladire noua, un chilipier de 7 milioane de dolari, unul in post-privatizare trimis de partid sa ii inchida lu’ sefu rapid un contract care era in monitorizare, alti domni si doamne care au semnat pe contracte gen RAFO si acum erau curati, uscati, nevinovati pt. cei care nu le stiau povestile, etc. Abia apoi, o echipa de 20 de oameni adusi din afara (dar toti cu experienta!), controale incrucisate, institutiile statului care si-au facut datoria plus exemplul dat de vreo 3-4 care au ajuns la puscarie au mai stavilit si nu au oprit coruptia interna. Ca sa aveti o imagine despre ce vorbesc, a fost posibil ca unui document de trei pagini de re-esalonare credite bugetare, semnat pe ultima foaie de un secretar de stat din Finante si de subsemnatul sa ii fie inlocuita prima pagina – o frumoasa esalonare initial semnata pe 6 luni a fost cat pe ce sa devina o esalonare pe 5 ani.
5. Interactiunea dintre oamenii “noi” si “oamenii vechi”
Am scris special despre aventurile unui tehnocrat sosit de la Londra din City of London pe meleagurile noastre, puteti citi (concluzia in cateva cuvinte este ca a avut bune intentii si a reusit cate ceva, insa s-a sfarsit prost), linkul e aici:http://www.contributors.ro/editorial/aventurile-domnului-c-in-romania/. Aici mai putem aminti de cei aproape 250 de tineri scoliti cu multe milioane de euro de Guvernul Romaniei care apoi nu au fost integrati nicaieri.
6. Incapacitatea de a masura orice
Motivul pentru care dna X birocrata se poate declara debordata pur si simplu de profunda si adanca si istovitoarea operatiune de maruntit frunze la caini de la dreapta la stanga (de operatiunea de taiat frunze la caini de la stanga la dreapta se ocupa o alta directie, cu activitate distincta si care nu se cere a fi confundata cu prima) este ca nu verifica nimeni date, cifre. O simpla operatiune de centralizare pornita de la Registratura Generala – cate documente au intrat, cate au iesit si care e repartizarea pe directii, confruntata cu o schema de personal cu numarul de salariati din directii ar putea produce rezultate spectaculoase (subsemnatul cunoaste cel putin 2 persoane fizice care au reusit performanta de a scrie mai putin de 2 adrese intr-un an intreg petrecut la Palatul Victoria). De asemenea, “progresul”, “revolutia”, “sa traiasca mai bine romanul de rand” sunt concepte abstracte atata vreme cat nu masuram exact performanta administratiei. Cum poti, si acum ma refer la Ministerul Educatiei , sa imbunatatesti situatia studentilor din Romania daca ai trei baze de date diferite cu numarul de studenti existenti in sistem a caror serii de date nu pot fi comparate? Cum poti, si acum ma refer la Casa de Sanatate sa imbunatatesti sistemul existent cata vreme cat nu te asiguri ca nu mai ai CNP-uri de oameni morti care inca, in scripte, consuma medicamente compensate? Cum poti, si acum ma refer la Ministerul Energiei, sa anunti investitii de peste 10 miliarde de euro in capacitate generatoare de energie, cata vreme cererea de energie se prognozeaza sa ramana constanta sau chair sa scada in urmatoarii 10 ani? In fine, cifrele, acolo unde exista (de pilda la o filiala judeteana ANAF) arata asa: 89% non-compliance ISO 9001.
7. Lipsa de respect si statornicia
Atitudinea este de tipul unui mandarin care ma privea cu ochii mari si imi spunea (e o caracteristica a birocratilor mai ales din scoala veche sa vorbeasca fara pauza pt. ca in acest fel nu ii poti intrerupe): “domnuleconsilieresteimposibildomnu’consiliersaobtinetibugetulcumaimultdecatevaorede discutiadinguvern”. Omul imi mai spunea “in experienta mea de peste 20 de ani in Ministerul Finantelor Publice, ceea ce solicitati (bugetul cu cateva zile inainte, apropo de faptul ca din nou este pe masa simpaticul document in zilele urmatoare) este imposibil”. Singurul raspuns a trebuit sa fie “in experienta mea de sub doua luni la guvern, va prezic sigur ca ori plec cu bugetul sub brat din Minister in circa 3 ore, ori voi face o recomandare personala catre Premier sa fiti destituit”. Rezultatul a fost ca am plecat, totusi, cu proiectul de buget in fix 3 ore si cu fix 2 zile inainte de discutia din Guvern – insa finii consilieri de la Bruxelles, obisnuiti cu vorba mestesugita si cu limbajul diplomatic, vor reusi ei oare sa mai scoata din cand in cand si parul? Alfel, atitudinea aparatului risca sa fie “esti al n-lea premier/ministru/secretar de stat cu care lucrez. Astia pleaca, eu raman. Am dat concurs, sunt titular pe post, ma apara inclusiv legislatia europeana, nu pot fi dat afara.”

14 nov.2015

 

Lasa un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Created with Snap