Ce e cu scandalul asta din CSM – Distractie cu Zavoranu, Melissa, Vanessa si Gongoiul

Circul declansat in CSM, cu largul concurs al Ministrului Justitiei, a reusit, aproape, sa bata circul facut de Oana Zavoranu in timp ce povestea tulburatorul episod cu Melissa, Vanessa si Gongoiul care iesea din lac.
Mi-am adus aminte din nou de zicala aplicata jurnalistilor de o cunostiinta „le arunci niste seminte – un subiect- si ei ciugulesc acolo, nu se muta”. Nedreapta poate, dar adevarata de aceasta data : atentia a fost concentrata pe declaratiile beligerantilor, iar in norul de praf creat de declaratii si contradeclaratii telespectatorul roman abia mai zarea justitia si fondul problemei. In acelasi nor de praf, in aceeasi nebuloasa, se vor gasi rapoartele MCV si cele pe Schengen, daca nu ne trezim rapid.
Episodul 1 : Care a fost faza cu presedentia CSM-ului?
Pentru a fi, cica, independenta, tanti Justitia a fost smulsa de matusa UE de langa Ministrul Justitiei si a fost creat un organ de conducere, Consiliul Superior al Magistraturii care in teorie ar trebui sa se auto-administreze. Dar cum copilul cu multe moase ramane cu buricul netaiat, tot asa si cu justitia care incearca sa se puna pe picioare. Presedintele CSM se schimba de la an la an – daca aceasta contestare-blocare va dura pana in Februarie s-a dus a douasprezecea parte in care presedintele ar si trebui sa munceasca si el ceva pentru Romania. Presedintele se alege doar din membrii consiliului, iar cele doua candidaturi au fost Mircea Aron si Oana-Andreea Schmidt-Haineala.
A. Prima data m-am uitat la proiectul domnului judecator Mircea Aron (7 pagini in stil marturisire). Iata inceputul furtunos al pledoariei:
„De-a lungul carierei de 31 de ani nu am avut nici o (n.a. Academia Romana ne indeamna mai nou sa spunem “nicio”) functie de conducere in sistemul judiciar. Cea mai inalta calitate pe care am detinut-o a fost aceea de presedinte de complet.Sa fi fost de sute, poate mii de ori.”
Mai jos cu cateva fraze ne trage o analiza de sa tinem minte: „Cand observ derapaje de la functionarea normala a autoritatilor statului, ma intorc mereu la alin.4 al articolului 1 din Legea Fundamentala si constat ca articolul 133 din Constitutie este un lucru bine facut pentru a asigura o parghie eficienta principiului separatiei si echilibrul puterilor in stat.Observ ca membrii Consiliului gandesc in acelasi sens.” (….)
„Un alt motiv care ma determina sa candidez este imprejurarea ca sunt unul din judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie trimis de acestia in Consiliul Superior al Magistraturii. Or in perioada de 20 de ani de cand sunt in aceasta instanta, Curtea nu s-a confruntat cu o situatie atat de grea:29 de judecatori lipsa din schema acesteia.”
Carevasazica, parghia eficienta principiului separatiei. As vrea sa vad chestia asta tradusa pentru Bruxelles, in engleza… A asigura o parghie… Imprejurarea ca este. Membrii Consiliului gandesc in acelasi sens – o fi, nu am auzit vreo opinie in sens contrar.
Ati inteles ceva? Marturisesc sincer ca am ramas socat – trec peste dezacorduri, greseli de ortografiere, trec peste fraze tulburatoare si paradoxale (desi nu stiu daca ar fi fost cazul, in cazul celui mai important for al justitiei, care are misiunea de a judeca judecatorii ) – ma limitez la trei enunturi de bun simt. Primul – este palpitant sa vrei sa devii sef al CSM fara sa pomenesti macar numarul total al proceselor in care ai fost judecator si rezultatele efective – recuperare prejudicii, etc si fara sa fi avut vreo alta functie de conducere in sistem. Doi – pentru a repara justitia in ansamblul ei, pentru ca ea sa se inalte pe noi culmi de progres si pentru a scapa de MCV, doamna Ministru inteleg ca a votat pentru domnul Aron. Nicio (atentie, nicio!) fatuca cu microful in brate nu a intrebat demnitarul care au fost motivele obiective, profesionale- acesta era fondul chestiunii, nu scandalul referitor la vicepresedinte sau la sedinta. Va invit sa parcurgeti documentul alaturat si sa trageti singuri o concluzie si sa va spuneti parerea. Trei – va indemn sa meditati, stimati cititori, ca este posibil sa fiti chiar dumneavoastra implicati intr-un proces la Inalta Curte; vreau sa fiu ingaduitor si sa las aceasta fraza neterminata – o fi fost oboseala, graba, scapare etc. Insa domnul Aron era la un pas de a deveni gestionarul sistemului de justitie din Romania pentru anul in curs, ii mai lipseau doua voturi. Sau, urmeaza sa devina dupa revocarile care sunt in discutie.
B. Apoi am lecturat proiectul doamnei Haineala (20 de pagini, stil raport)
Inceputul este aproape la fel de tulburator ca al domnului Aron,desi exista o revenire semnificativa pe parcurs:
„ Având în vedere că fără o bună administrare a justiţiei, independenţa acesteia este nerealizabilă, considerăm că misiunea fundamentală a Consiliului Superior al Magistraturii devine aceea de a garanta independenţa justiţiei.” Chiar imi doresc sa inteleg, cand citesc –unde vor sa duca justitia cei mai buni magistrati ai natiunii romane, reuniti in cea mai importanta institutie. Prembulul continua, simpatic:
„(…)În proiectul întocmit anul trecut cu ocazia candidaturii, erau menţionate fenomene aleatorii care pot influenţa cursul evenimentelor. Sigur, nimic nu părea să prevadă, la acel moment, apariţia în arena publică a unor evenimente non-lineare, cu impact major si nu necesar pozitiv asupra realităţii obiective1.”
Nu o sa va vina sa credeti, dar doamna procuror il citeaza pe Nassim Taleb si a lui Lebada Neagra, este singura referinta bibliografica in afara de rapoartele UE si trimiterile la diverse legi. Era sa cad de pe scaun – carevasazica, suspendarea presedintelui si paruiala din vara este o Lebada Neagra, in opinia doamnei judecator (gasiti explicatii aici, dar pe scurt, in definitia lui Taleb este un fenomen extrem de rar, neprevazut si imprevizibil, puternic negativ si care are un impact devastator, nemasurabil, disproportionat cu ansamblul sistemului). Bine, era sa cad de pe scaun si citind fraza in sine, dar cum am promis in cazul domnului Aron sa nu ma leg de aceste aspecte, nu o voi face nici in acest caz.
Gasesc in mijlocul proiectului, in sfarsit, niste idei mai substantiale, utile – nu e locul aici a le comenta pe larg, probabil preluate partial din documentele Bancii Mondiale. Ele nu au fost discutate nicaieri in presa – or fi bune, or fi rele??!
1. Monitorizarea performanţei tuturor entităţilor sistemului judiciar şi identificarea zonelor sau domeniilor în care una dintre ele sau toate scad sub nivelurile acceptabile.
2. Urmărirea schimbărilor intervenite în cererea de servicii publice oferite de justiţie şi stabilirea trendului acestora (fiind esenţial de anticipat dacă aceste schimbări vor continua sau se petrec în mod sporadic).
3. Investigarea modurilor de reorganizare sau redistribuire a activităţii, în cadrul aceleiaşi instanţe sau între instanţe, pe acelaşi grad de jurisdicţie, pentru creşterea generală a eficienţei şi eficacităţii.
4. Identificarea modului în care evoluţia numărului de dosare şi a practicilor de organizare a activităţii instanţelor vor modifica abilităţile necesare în interiorul sistemului judiciar şi găsirea unor modalităţi pentru efectuarea ajustărilor necesare (…)
5. Identificarea în continuare a modificărilor legislative necesare pentru creşterea eficienţei sistemului judiciar şi iniţierea unor demersuri concertate şi consecvente pentru adoptarea acestora de către executiv şi parlament.
6. Identificarea şi prioritizarea schimbărilor care trebuie să se producă în modul de gestiune a altor resurse (de exemplu, sistemele informatice – ICT, infrastructură), deoarece au legătură cu strategia de dezvoltare şi ţintele de performanţă generale ale instituţiei sau sistemului judiciar, în ansamblu.
7. Monitorizarea schimbărilor introduse de diferite reforme, în ultimii ani, pentru a asigura existenţa noilor practici şi, mai ales, obţinerea efectelor dorite iniţial. În situaţia în care unul dintre aceste două lucruri nu se întâmplă – stabilirea motivului şi identificarea a ceea ce trebuie făcut pentru remedierea acestui aspect.
8. Coordonarea cu alte entităţi din cadrul sistemului judiciar (n.a. aici e buba!)
Sa nu o lungesc – introducere (partial) in stil Aron, idei de Banca Mondiala la mijloc si un final apoteotic:
“In plan extern, obiectivul fundamental al anului 2012 a fost realizarea unei acţiuni concertate la nivel naţional, cu toate instituţiile având responsabilităţi în cadrul MCV (…) Stricto sensu, realizarea acestui obiectiv a eşuat, evenimentele din vara 2012 jucând un rol important în formularea concluziilor şi celor 11 recomandări în cadrul MCV, corelate ulterior indirect şi cu decizia politică europeană cu privire la accederea în spaţiul Schengen.”
Am sa spun de patru ori, poate se retine ceva : este inadmisibil, repet inadmisibil, inadmisibil, inadmisibil sa nu existe niciun jurnalist in Romania care să fi reusit a da macar o stire de o pagina despre aceste auguste consideratiuni, in conditiile in care justitia este un subiect de capatai pentru Romania, iar aceste documente descriu directia ei in 2013. Adica nu s-a gasit niciun singur jurnalist care sa se concentreze pe substanta si sa puna un context – e bine, e rau? Fac un apel, cum facea Iliescu la Revolutie cu ochelarii pe nas, pentru citirea acestor documente atasate acestui articol – pentru ca de ele depinde, in buna masura ce se intampla in continuare. Desigur, circul, zazania si dezbinarea au dat mai bine pe „sticla” iar CSM-ul are, in acest moment, o imagine facuta zob, multumita „beligerantilor” din conflict – s-au razboit cu alte cuvinte pana aproape au daramat institutia!
Inainte de a trece mai departe, sa mai precizam ceva. Doamna Haineala, la frageda varsta de 35 de ani, are deja un stagiu in Israel in domeniul securitatii nationale, un Master in Stiinte Militare la Academia Nationala de Informatii si un Master in Securitate si Aparare la Universitatea Nationala de Aparare. Ca atare, indraznesc sa intreb si eu, ca prostul in targ – justitia trebuie, in general, sa devina independenta fata de politic sau si fata de alte sfere, mai clar fata de zone conexe serviciilor de informatii? Stiu, sunt tanar si idealist si am gura prea mare – cum imi spunea pe fata un lucrator in sistem. Mai citesc ca a fost director in Ministerul Justitiei – angajata in Mai 2007, dar Macovei plecase in Aprilie 2007, deci angajarea i-a fost, probabil, semnata, pam-pam…. de Tudor Chioariu! (Tudorele mama….). Apoi a fost angajata la Guvern, in calitate de consilier de stat al vicepremierului Nica, prinzand inclusiv perioada celor 4 ministrii de Interne in trei luni (Oprea, Dan Nica, Dragnea, Dan Nica din nou), ramanand chiar si dupa plecarea lui Nica, in Octombrie 2009 pana pe 21.01.2010. Apoi a continuat sa lucreze in guvernul Boc, pentru presedintele Oficiului National pentru Combaterea Spalarii Banilor – o institutie care este, pentru cineva care stie cate ceva despre cum merg lucrurile in Palatul Victoria, apropiata de zonele „speciale” ale administratiei. O cariera eclectica, deci – dar noua ei misiune ar sa fie complet independenta de Guvern, in conditiile in care a lucrat extensiv la Guvern.
Episodul 2 – Tacerea daramatoare a CSM fata de situatia Corinei Dumitrescu – StanDford
CSM-ul moseste o ancheta din Mai cu privire la CV-ul doamnei, cel in care ilustra personalitate si o la fel de ilustra reprezentnta a „societatii civile” (aripa PSD). Dansa nu reuseste a-si scrie corect nici macar adresa din buletin (scrie „Jean Monet”, nu doar „StanDford”). In contextul in care CSM-ul este foarte preocupat de o buna imagine publica si de reflectarea corecta a misiunii institutiei in afara, am demonstrat (vezi articolul aici) ca doamna Dumitrescu a mintit incalificabil atunci cand a invocat numele decanului Facultatii de Drept de la Stanford si numele laureatului Premiului Nobel. Primul habar nu avea de domnia sa (dupa cum singur declara, cand e contactat), cel de-al doilea era pe cealalta coasta a continentului American, lucrand la Casa Alba, atunci cand doamna sustine ca ar fi lucrat cu el (dupa cum afirma, prin purtatorul de cuvant). Un judecator si-a dat demisia din CSM considerand situatia anormala, dar nimic nu a tulburat in rest linistea institutiei – convocarea tuturor jurnalistilor neamului romanesc intr-o conferinta de presa in care sunt turnate minciuni pe banda rulanta nu pare a fi deranjanta, mai ales cand votul doamnei Dumitrescu sta la temelia mandatelor care se discuta aici.
I-am trimis un set de intrebari domnului judecator Danilet ce au ramas fara raspuns, probabil pentru ca nu se poate gasi un raspuns multumitor ce poate fi prezentat public. Iata, transparenta face diferenta. Le reiau aici, poate am mai mult succes si reformulez usor .
1. CSM-ul a anuntat o verificare a CV-ului doamnei in Mai. Puteti sa ne spuneti care sunt rezultatele acestei verificari si de ce nu au fost anuntate public in 7 luni de zile?
2. Minciuna dezonoranta pentru un membru CSM cu un laureat al premiului Nobel si cu decanul de la Stanford Law School in articolul la care mi-ati raspuns deja afecteaza sau nu afecteaza buna reputatie a doamnei, in sensul definit de lege?
3. 20 de asociatii conform Alinei Mungiu (Romania Curata) au ales un reprezentant in CSM, reprezentant ignorat complet de Senat, care a ales-o pe dna Ciochina, la propunerea unui ONG condus de dl Chiuzbaian, fost ministru in guvernul PSD-PRM- PSM in 1994-1996. In calitate de presedinte/ vicespresedinte al Institutiei cum vedeti aceasta problema?
http://www.romaniacurata.ro/cum-va-lua-nobelul-universitatea-cantemir-si-cand-3564.htm
4.In fine, vreau sa intreb despre fosta dvs colega, reprezentanta a ONG-urilor, care si-a dat demisia tot din cauza dnei Dumitrescu. Declaratia Georgianei Iorgulescu este mai jos. Este corecta aceasta declaratie? Si daca este corecta, de ce nu s-a solidarizat nimeni cu ea? ” Doamna Dumitrescu, desi ar trebuie sa fie reprezentantul societatii civile in CSM, desi, formal, a fost propusa de catre Consiliul stiintific al unei facultati de drept, Domnia Sa a afirmat ca, de fapt, propunerea i-a sosit din partea unui partid politic. Din aceasta perspectiva consider ca nu mai indeplineste conditiile de independenta cerute de cadrul constitutional si, in consecinta, nu mai poate reprezenta societatea civila in CSM”
Episodul 3 – Circul de la sedinta
Citez din nou din proiectul Haineala: „Consiliul nu este organ de presă, nu urmăreşte expunerea publică, nu este producător de ştiri şi nici scenă de spectacol. Activitatea membrilor şi conducerii Consiliului este în îndeplinirea mandatului conferit, nicidecum de politicieni sau publicul unor show-uri TV, iar activitatea lor nu trebuie să constituie nici prilej de creştere a propriei expuneri media, nici modalitate de stimulare a rating-ului unor emisiuni pro ori contra.”Dupa cum spuneam, opinia mea este ca, in acest caz, CSM-ul a devenit o scena de spectacol cu Zavoranu, Vanessa, Melissa si…
Stiu, va intrebati cine e Gongoiul… Aud urmtoarea fraza : “Da, la latitudinea adunarilor generale sa revoce pe acei membrii din CSM pe care ii considera ca nu corespund, nu mai reprezinta o garantie pentru independenta, inclusiv demiterile de onoare(….) Nu a existat echidistanta si transparenta “. Asta este argumentatia revocarii CSM-ului, sunt convins ca vi se pare impecabila si coerenta, imbatabila chiar. O buna parte a judecatorilor din tara a gasit-o, de asemenea, fara cusur, deci cum sa-mi permit sa o critic? Simpaticul domn, caruia nu ii voi pomeni numele aici este magistrat la Craiova. Este si mason (conform unei delibarari CSM din 2007 in care intrebarea era daca isi poate judeca fratii fata de care are un juramant, fiind simultan sub imperiul juramantului de magistrat), dar si cercetat pentru coruptie conform unui material din 25 martie 2003 din Gazeta de Sud ce poate fi gasit usor. In plus, mai conduce si o asociatie nationala de magistrati – iata ceea ce numesc eu o persoana multilateral dezvoltata.
Nu sunt jurist, dar am fost la sute de sedinte in viata mea sau, ca sa il citez pe dl judecator, „poate mii”. Un organ deliberativ are o minuta unde se consemneaza ce e de consemnat si o decizie (un act administrativ) care trebuie sa fie semnata de toata lumea, inclusiv cei care au votat contra. Doamna Ministru putea sa semneze cu observatii sau, varianta a doua, sa conteste actul in instanta – chestiune care de altfel s-a si facut. Dar, atentie, trebuie sa il semneze, chiar cu observatii, pentru ca daca nu o face orice rigoare administrativa zboara pe fereastra si orice membru al unui organism colegial de oriunde (Consilul Concurentei, BNR, Comisia de Supraveghere a Pensiilor, CNVM, etc.) poate fi oprit de un membru al sau. Despre situatia in care un judecator va avea in sarcina a judeca o speta cu Asociatia Judecatorilor contra Ministrului Justitiei si va hotari soarta institutiei CSM, care la randul ei decide soarta tuturor judecatorilor din Romania, inclusiv cariera lor profesionala, ce sa mai spun? Spun doar ca vor fi niste neuroni pe bigudiuri – apartinand unor experti pe justitie ai Bruxelles-ului care, in pregatirea raportului despre Romania (iarasi avem probleme cu Romania??!) vor trebui sa documenteze in amanunt aceasta problema. Ca atare, fie se fac observatiile in scris si se da drumul la document, fie se contesta in instanta dar atunci actul administrativ e valabil pana nu e revocat, fie ramane UE singurul arbitru intr-o tara in care justitia functioneaza brici si iata, demonstreaza uluitoare capacitati de „auto-organizare” care seamana mai degraba a auto-distrugere. Sa se scoata, asadar „docomentul”.
In plus, afirmatia doamnei Haineala ca „o anumita parte a presei se comporta precum Ministerul Propagandei si Iluminarii” a trecut neobservata si este incalificabila. Nu poti sa il invoci pe Hitler, indiferent cat de mult se degradeaza mediul din Romania si nu poti sa pornesti de la acest punct in relatia cu un trust de presa.
Episodul 4 : Vicepresedintele
Despre Dl Danilet am o parere mult, mult mai buna decat majoritatea colegilor mei mei. In ciuda uluitoarei fraze – cred ca i-a scapat, era obosit – „ daca ma critica Antena 3 inseamna ca imi fac bine datoria”, eu, invitat frecvent al Antenei 3 (dar si al B1 TV), i-am luat apararea in studio, chiar in ambele studiouri, povestind ce spun si aici. Acest judecator reprezinta viitorul, in sistemul judiciar – probabil insa ca va fi schimbat si apoi trebuie sa reconstruiasca de la temelie. Singura lui vina substantiala este eventual o anumita stangacie in relationarea cu presa – pe fond lucrurile pe care le-a spus au fost corecte si a fost singurul judecator care nu a avut coloana vertebrala flexibila si a raspuns fiecarui atac sau declaratie din partea sferei politice. CV-ul il gasiti aici. Inainte de a ma apleca asupra biografiei (care e substantiala, cu 10 carti la activ, proiecte derulate cu Fundatia Konrad Adenauer, plus evident cariera in doua instante, ca magistrat) cineva mi-a furnizat intr-un context oarecare o informatie cu privire la existenta unei carti despre coruptia din sistemul de justitie. Am fost evident interesat sa aflu cine e persoana care sparge blestemul tacerii, asa am aflat de existenta domnului Danilet. Dar…dar… Bine, pe langa faptul ca mor de oftica si mi se inverzesc ficatii, din cauza intrebarilor fara raspuns de mai sus… Recunosc ca l-am pus in incurcatura pe dl Danilet – care nu are o vina directa, decat prin tacere si o oarecare consimtire, fata de minciunile doamnei Dumitrescu. Eschivarile doamnei Haineala pe acelasi subiect merg in aceeasi directie, pentru ca votul doamnei Dumitrescu este al zecelea vot de care a avut nevoie pentru a deveni presedinte CSM, cum e azi….
Citesc ce a scris in cele trei pagini, cam schematice:
„am avut în vedere proiectul judecătorului Horaţius Dumbravă cu care a fost ales preşedinte al CSM în 2011, al judecătorului Alexandru Şerban depus anul trecut, al judecătorului Mircea Aron depus anul acesta şi vine în completarea proiectului preşedintelui ales în şedinţa din 4 ian.2013” De proiectul dlui Aron stiti deja ceva si dvs, cititorii, in ce fel l-ar fi avut in vedere? Horatius Dumbrava era „in tabara cealalta”, dintre cei care contesta situatia creata, inclusiv candidatura domnului Danilet – deci e o formula politicoasa? Si care e completarea? Ideile par a nu avea continuitate cu proiectul doamnei Haineala, poate din cauza grabei cu care si-a depus candidatura.
Ce vad pozitiv? Majoritatea lucruri… Faptul ca se mentioneaza o dezbatere publica ce ar influenta forma finala a documentului (ceva reflexe din ONG se pare ca au prins radacina), faptul ca mentioneaza vizite in teritoriu – este singurul proiect care o face, ideea de a comunica mai bine cu publicul. Mai observ o propunere interesanta – reinfiintarea Comisiei de Transparenta si Integritate. Sunt ceva idei bune, chiar daca cele trei pagini sunt cam firave. Plus doua fraze de zile mari : „Astazi lupta anti-coruptie se duce la nivel de varf, se duce la nivelul partidelor, oamenilor politici, la nivelul unor puternici oameni de afaceri care fura din banii mei , din banii dumneavoastra, din banii altora. Acestia trebuie trasi la raspundere. Cetateanul de pe strada, onest nu va avea nicio garantie ca procesele vor fi corect desfasurate daca cariera magistratilor va depinde o clipa de factorul politic”.
Ce vad negativ? Doar trei lucruri. Ideea de a „ reglementa accesul in instanta in conditii care sa le protejeze dreptul la imagine”. Adica, sarmanii puscariabili, dragutii de ei, sa nu mai aiba lanternele camerelor de filmat in ochi si sa dam afara presa care are acces acum in salile de judecata. Daca nu reusim sa o dam afara –se moseste un „ghid” de interactiune cu presa, din care minciunile turnate de un membru al CSM-ului, in conferinta de presa banuiesc ca nu fac parte. Mai exista o propunere discutabila – „introducerea programului flexibil pentru judecatori” – oare vacanta judecatoreasca nu e suficient de flexibila? Ultima idee nu e de continut, e de „ambalaj” si tine de ceea ce in Vest se numeste „media training” si care este obligatorie la funciti expuse media cum sunt cele de presedinte, respectiv vicepresepresedinte CSM. Domnul Danilet trebuie sa invete sa vorbeasca mai autoritar, mai precis, mai putin pripit si patimas, mai rar decat o face (vorbesc de dictie nu de frecventa aparitiilor). Afirmatii de genul ”se intentioneaza (cine intentioneaza?) afectarea statutului judecatorilor si procurorilor, afectarea atributiilor CSM, in vederea controlarii justitiei”, fara niste probe serioase, trebuie cel putin domolite sau explicate altfel – proces de intentie nu stiu sa existe, domnul judecator poate indemna la vigilenta, de pilda.
Va urma… Circul este infinit in Romania… „ Veti vedea niste dosare care vor fi instrumentate in viitorul apropiat in Romania”, ne spune domnul Danilet. Nu a prins nimeni aceasta informatie-bomba, strecurata printre altele, in fapt cheia acestei situatii.