Razvan Orasanu
Blog Personal Răzvan Orăşanu. © 2018 Răzvan Orăşanu. Designed By Triveo Media

Cine va fi noul Ministru al Educatiei. Opt propuneri de bun simt care vor fi ignorate cu succes

Daca ar fi sa ma iau dupa evenimentele ultimelor 10 zile, Ministrul Educatiei este un ins preluat dintr-o masa amorfa de mangi, mangafale si luburici, de parca acestea sunt singurele lucruri pe care acest pamant blagoslovit de Dumnezeu numit Romania le poate produce. In caz ca nu ati prins imediat referintele, ma refer la Ioan Mang, plagiatorul de la Oradea, Corina-Adriana Dumitrescu, StanDfordista minune si la Momcilo Luburici, seful doamnei Dumitrescu si ctitorul Universitatii Dimitrie Cantemir, cel care inscrie la facultate o reporterita fasneata pe care o invita si la o cafea (vezi detalii aici)
O tacere jenanta s-a lasat zilele aceastea peste un Minister al Educatiei care ar trebui sa pregateasca bacalaureatul si admiterea la facultate, care ar trebui sa ii dea bice cu acreditarea universitatilor, cel care ar trebui sa clarifice scandalul de plagiat Mang si toate ramificatiile (jurnale in care a publicat, co-autori, soarta celebrei doamne Mang, etc.). Deruta a lasat loc liber unui ministru interimar care, ghinion de nesansa, isi scrie gresit in CV numele liceului la care a predat si a pastorit ca director un liceu cu promovabilitate de 18%. Totusi, Romania e in stare de mai mult. Mult mai mult. Intrucat am fost unul dintre cei care au pus umarul serios la demisia lui Ioan Mang, ma simt oarecumva dator sa fac public niste propuneri alternative pentru fotoliul ramas gol.
1. Andrei Plesu
Ca o personalitate a culturii romanesti si ctitor de scoala dupa 1989 (Colegiul Noua Europa), Andrei Plesu deschide gura pentru doar cateva minute (vezi aici si aici) si defineste foarte plastic educatia ca un “tesut al societatii”, amintind si ca “orice act de educatie este un act de zidire”. Nu e doar omul care a invatat de la Constantin Noica, este omul care a fost de doua ori ministru – prima data ministru al Culturii la inceputul anilor ’90, apoi Ministru de Externe la finalul anilor ’90. Perioada actuala are nevoie si de talent de diplomat, si de talentul unui ctitor de scoala si de capacitatea de exprimare publica fara repros.
Adaug CV-ul, daca mai este cazul, va asigur ca nu are nicio “eroare materiala”http://www.nec.ro/fundatia/nec/about_us/ap_cv.pdf
2. Madlen Serban
Presedinta prestigioasei Fundatii Europene de Training, o agentie a Uniunii Europene, multi ani o piesa de rezistenta a Ministerului Educatiei, cunoscuta de toata lumea, apreciata de toata lumea, “pierduta” acum pentru tara pentru ca, insuficient apreciata pe meleagurile noastre, face acum o treaba excelenta la nivel european. In 2008 era deja expert pentru Banca Mondiala intr-un program educational pentru Bulgaria, in 2007 era unul din cei trei oameni din Ministerul Educatiei cu care chiar aveam ce vorbi. Supriza totala a fost insa nu doar nivelul discutiei – ci calitatea implementarii, complet atipica pentru hodorogita noastra administratie. Vedeti aici CV, ce mangi, mangafale si luburici!
3. Remus Pricopie
Un fost secretar de stat la Ministerul Educatiei (vezi CV), mai putin cunoscut publicului larg, insa are o formare semnificativa in domeniu (inclusiv un stagiu in educatie facut la Banca Mondiala). Este unul dintre cei mai articulati slujbasi ai ministerului cu care am interactionat. Avantajul major pe care il are este experienta : purtator de cuvant al ministerului in 1997 si 2001, secretar general in 2001, consilierul ministerului in perioadele 2001-2003 dar si pentru cateva luni in 2009, secretar de stat in perioada 2007-2008. In calitate de Decan al Facultatii de Comunicare si Relatii Publice de la SNSPA, are toate sansele sa nu se faca de ras atunci cand da un interviu. In plus, calitatea de a fi lucrat cu ministri diferiti, in situatii diferite il recomanda cu prisosinta.
4. Marian Stas
Marian Stas este o propunere ce vine mai degraba din zona societatii civile, cu mai putina experienta administrativa in zona ministerului, dar cu o daruire incontestabila pentru educatie recunoscuta de toata lumea. Marian Stas s-a ocupat de sistemul informatic al Ministerului Apararii si de reconversia profesionala a personalului disponibilizat in perioada 1999-2001. Este absolvent al John F. Kennedy School of Government de la Universitatea Harvard si presedintele Fundatiei Codecs pentru Leadership. Ce il recomanda pe Marian Stas sunt doua proiecte pe care le duce, de ani de zile, cu cerbicie, in fata unor piedici fenomenale : Scoala pe bune, un proiect pentru a introduce balacaureatul international in anumite scoli si pentru a scapa in acest fel de impostura si standarde diluate, dar si un modul de leadership pentru toate varstele intitulat “Liderii Mileniului Trei” – un modul educational extra-curricular care a ajuns la peste 10.000 de tineri pana in prezent, dezvoltat de el de la zero.
5. Nicolae Robu
Rectorul din 2004 al Universitatii Politehnice din Timisoara, are 71 de lucrari publicate si pastoreste una dintre cele mai performante universitati din tara (din pacate, o universitate care in ultimii ani a “produs” in special pentru “export” – politehnistii de aici sunt cautati peste tot in lume, din Australia in Canada si din Franta in Marea Britanie) . Desi nu a fost membru de partid pana in 2008, a candidat ca senator PNL si a obtinut mandatul. Este vicepresedinte in Consiliul National al Rectorilor, deci apreciat in breasla din care face parte. Are o experienta importanta in gestionarea fondurilor UE. Candideaza la Primaria Timisoara cu sanse reale.
6. Mircea Miclea
Fost cancelar al Universitatii Babes-Bolyai, a fost un Ministru al Educatiei de exceptie, unul dintre putinii care in ultimii 21 de ani si-au dat demisia dintr-o chestiune de principiu, anume bugetarea insuficienta a sistemului. O minte limpede, cu propuneri de reforma concreta, cu urmarirea hotararilor de guvern de la un cap la altul (foarte importanta intr-un sistem ca al nostru). Ca sa fac o gluma, ar putea sa ii fie de folos si lucrarea de doctorat “ Mecanisme psihice de aparare in conditii de stress” – de altfel Mircea Miclea este unul dintre cei mai buni specialisti in psihologie ai Romaniei , autor de manuale si carti. A fost si sef al Comisiei Prezidentiale pentru Educatie, a pregatit ca ministru implementarea sistemului Bologna.
6. Anton Anton
Pro-rector al Universitatii Tehnice de Constructii Bucuresti, fost Ministru al Educatiei pentru ultimele doua luni din Guvernul Tariceanu, a fost presedintele Autoritatii Nationale pentru Cercetare Stiitifica si secretar de stat in minister. S-a remarcat printr-o negociere atenta cu sindicatele, un ochi de detaliu si compententa administrativa. Discursul este limpede si suficient de simplu pentru a fi pe intelesul publicului larg. Cv-ul e aici
7. Ioan Aurel- Pop
(vezi aici si aici)
Nu am foarte multe elemente despre domnia sa, dincolo de un visiting professorship la Pittsburgh, in SUA si faptul ca a avut un proiect apreciat pentru a prelua UBB Cluj, in calitate de rector proaspat ales. Este membru plin al Academiei Romane.
8. Lucian Albu
Directorul Institutului de Prognoza Economica al Academiei Romane si fost Ministru al Muncii (anul 2000), Lucian Albu este unul dintre cei mai titrati cercetatori economici romani (cu 28 de ani de experienta). Avand experienta administrativa, fiind intr-un mediu academic si avand si experienta cifrelor, foarte utila pentru asezarea bugetului, are toate ingredientele necesare pentru a redeveni ministru. Are si exercitiul prezentarii publice, este in continuare invitat sporadic la televiziuni.
Ca atare, carevasazica, Romania nu este o tara bananiera, in care ministrii educatiei cad din copac, inainte de a-i lua presa in raspar si a le scarmana nitel Cv-urile. Indiferent de parerile pro sau contra celor de mai sus – sunt curios ce discutii se vor naste – “cetatenii” sunt foarte diferiti de cei doi “ilustri” varati unul dupa altul pe gatul natiunii. Sunt convins ca mai exista si altii, pe care i-am scapat din vedere. Desi avem o pepiniera buna, asteptarea mea este sa avem un nou Mang, pentru ca, nu e asa, multe sectii de votare vor fi organizate in scoli, iar investitiile vor trebui facute sub ochiul vigilent al partidului. Ca atare, circul perment cauzat de la Revolutie incoace de Ministerul Educatiei are toate sansele de a continua – desi oricare dintre nominalizati ar avea sansa de a transforma din nou “scaunul electric” al ministrului in jiltul lui Spiru Haret, cum ar trebui sa fie si sa ramana.

21 mai2012

 

2 Comentarii

  • d-nul Goe @r42v4n

    Mai sapa, tinere, pt. d-nul Ioan Aurel Pop. Slabuta, penibila si dezonoranta prezentare a unui om care a scris zeci de carti. Hai, mestere, prezinta-ne opera ta! ))))

    Reply 0 Likes
  • diogene @r42v4n

    As fi de acord si cu dl. Aurel Pop sau cu oricine altcineva,doar să fie acolo ales pe viață așa cum este Mugur Isărescu la BNR.De stabilitatea asta are nevoie Ministerul Educației...Și nu înțeleg de ce periodic își schimbă denumirea acest minister

    Reply 0 Likes

Lasa un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Created with Snap