Razvan Orasanu
Blog Personal Răzvan Orăşanu. © 2018 Răzvan Orăşanu. Designed By Triveo Media

Circ politic, economie calma

Ascultand mai multe ingrijorari ca de obicei despre starea economiei si cum o sa fie dansa afectata de situatia politica, m-am gandit sa cercetez mai de aproape fenomenul. Or fi avand capetele tuguiate care sustin o iminenta si funesta influentare ceva dreptate?
Am inceput sa caut semne pe undeva. Sa fie creditarea? Vremurile tulburi in genere imping bancherii sa crediteze cu mai multa zgarcenie sau sa-si plaseze investitiile in instrumente cu riscuri, dar si cu randamente scazute. In Romania, e exact pe dos. Odata cu eliminarea restrictiilor de catre Banca Nationala, bancile se straduie care mai de care sa ne convinga sa luam case, masini si frigidere in rate. Doua banci mari tocmai au anuntat profituri record si afaceri in crestere, in urma restructurarii si segmentarii afacerilor, intr-un mediu concurential destul de brutal. Deci nu ni se trage de la creditare.
Sa fie cresterea economica? O alta consecinta a tendintei bancilor de a-ti imprumuta o umbrela pe timp de soare si a ti-o cere inapoi cand incepe sa ploua: daca ar fi sa scada creditarea, ar scadea si investitiile si rata de crestere a PIB-ului. In Romania, nu am vazut pe nimeni revizuindu-si previziunile de crestere pentru 2007, care raman bine mersi in jurul cifrei de 6%. Constructiile, primele eventual afectate in cazul unui „bubble”, continua sa impanzeasca Capitala. Afi
se cu sclipici despre noi si noi cartiere rezidentiale sunt omniprezente. Intr-un cuvant, economia isi vede de treaba ei.
Oare gasim mai multe semne la bursa? Nu am vazut miscari vizibile care sa le fi putut atribui miscarilor politice. Mai degraba o scadere internationala a pietelor emergente s-a rasfrant si asupra investitorilor din Romania. Delistarea Rulmentului, in trecut parte din indicele BET este pana la urma o consecinta fireasca a lichidarii fabricii si o influenta episodica asupra acestui indicator. Parca si comentariul lui Ben Bernanke presedintele Fed-ului, banca centrala americana, despre economie privind „persistenta unor riscuri semnificative pe partea evolutiilor negative” a avut mai multe consecinte asupra pietelor internationale, deci si a celei de la Bucuresti, decat conflictele domestice labartate pe ecranele televizoarelor.
Sa fie piata imobiliara? Semnalele supraincalzirii unei economii de obicei se manifesta si in acesta zona. Este adevarat ca in Baneasa, zona rezidentiala a Bucurestiului, metrul patrat a ajuns la 1.000 de euro. Este adevarat ca se construiesc din plin cladiri de birouri, insa apetitul pe partea de cerere pare inca departe de a fi satisfacut. Daca ai nevoie de 10.000 de metri patrati, ca o companie care vine sa se implementeze in Romania, la aceasta data ai cele mai mari sanse cam prin septembrie sa gasesti ceva. E adevarat, sunt multe lucruri in constructie, cum ar fi controversatul Cathedral Plaza, dar in aceasta piata, cererea este departe de a fi satisfacuta de oferta, deci, preturile cresc sustenabil, in ritm cu economia. Nici vorba de vreun „bubble”.
In sfarsit, poate sunt investitiile straine? Multinationalele precaute, din cauza politicii, si-ar putea amana deciziile de a investi? Realitatea contrazice flagrant si o astfel de posibila temere. Investitiile straine sunt cele mai mari din istoria Romaniei, de 9 miliarde de euro in 2006 si continua neabatute. Saptamana trecuta, Nokia si-a anuntat intentia de a se stabili la Cluj. Ericsson este pe cale sa urmeze si el, probabil, la Iasi sau Cluj. Microsoft, in frunte cu Bill Gates insusi, a decis sa construiasca un centru global in Bucuresti. Renault va investi 450 de milioane intr-un centru de design si inovare la Titu. In plus, saptamanal primesc o puzderie de investitori care vor sa se implanteze sau sa se dezvolte in Romania, toti spunand cam acelasi lucru: forta de munca foarte buna, costuri mici si Romania – membra a UE. Adauga de obicei o rugaminte elementara: „ne puteti facilita obtinerea unui teren neocupat, cu utilitati si acces la drumurile care duc catre Europa? De restul ne ocupam singuri”. De obicei, ocolesc politicos subiectele politice, pe buna dreptate. Nu sunt decisive pentru afacerile lor.
Concluzia nu poate fi decat una singura: capetele tuguiate care se tanguie precum niste bocitoare profesioniste au cam dat-o in bara, de aceasta data.
O economie care este aproximativ 70% privata isi vede de treaba si are o dinamica efervescenta, rupta de interventia politicului. Politicienii pot sa isi vada de politica, economia va continua oricum sa creasca, neinfluentata.

02 apr.2007

 

Lasa un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Created with Snap