Cod rosu de incompetenta in Romania si trei exemple din care putem invata

Nu e razboi, nu e marea glaciatiune, dar ne-am impotmolit de tot. Se cheama ca suntem o tara europeana. Ne-a surprins, din nou, zapada. Zapada ne surprinsese si in 2012 si e fix la fel – o buluceala inepta, lipsa de coordonarea, pasarea pisicii…
Drumuri inchise, scoli inchise, minte inchisa. Singurele deshise non-stop sunt televiziunile si ele mai mediaza din cand in cand contactul intre inzapeziti si autoritati, pe principiul ca autoritatile isi pot permite sa tranteasca telefonul in nas cetatenilor, dar nu celor de la TV.
Cateva flashuri de pe televiziuni… Coada de 12 kilometri la Giurgiu, la tiruri, oameni blocati de 50 de ore in nameti, 700 de oameni cu luxatii, cazaturi in Bucuresti, armata e singura care se mai poate misca in anumite zone, Arafat e plimbat precum sfintele moaste din comandament in comandament. Niste cetateni moldoveni amendati ca au sunat la 112 in conditiile in care, lihniti si viscoliti, stateau de ore bune fara vreo interventie a autoritatilor. Alti cetateni, prin Buzau stau de trei zile fara curent. CNADR-ul a hotarat sa nu mai comunice deloc (mai ales nu pe camera si prin viu grai, in direct la televizor) – decat prin comunicate catre popor… 100 de milioane de lei pentru gerul arctic au fost dati in decembrie anul trecut catre primariile care erau de culoarea politica potritriva – dar, ce sa vezi, gerul a sosit in acest an bugetar si probabil ca vor fi alti bani alocati de la fondul de rezerva.
In esenta, curatarea zapezii tine de o stricta coordonare si de interventia la timp sau mai precis interventia inainte de a cadea zapada . Munca pe care am facut-o timp de trei luni cu Department of Public Works din Cambridge, Massachusetts, m-a convins ca un dolar cheltuit inainte ca zapada sa se aseze echivaleaza cu 8 dolari cheltuiti dupa ce zapada deja s-a lasat. Altfel spus, daca intervii dupa ce zapada a cazut, iti complici munca de 8 ori.
1. Exemplul din Cambridge, Massachusetts (SUA )
In SUA, in primariile cele mai performante, un sistem computerizat permite interventia metodica, precisa.Oamenii sunt avertizati cu pana la 8 ore inainte, pentru a putea sa isi ia alimente si alte lucruri de necesitate. Exista un sistem de avertizare a locuitorilor prin sms cu ore inainte. Exista un sistem de placute pentru ca masinile sa fie mutate in caz de zapada – pentru a putea permite utilajelor speciale sa vina la timp si sa aiba loc sa depoziteze zapada. Sararitele incep sa mearga peste tot in zonele centrale cu doua ore inainte de caderea prognozata a zapezii. Apoi, curg amenzile pentru cei care nu isi curata potecile din fata casei. Exista un manual de 147 de pagini care se preocupa de fiecare aspect – scoli, refugii de autobuze, intersectii de drumuri, drumuri majore, drumuri minore. Un orasel mic precum Cambridge, e impartit in 16 districte speciale, coordonate de cate un lucrator care are comanda unica in sectorul lui. Utilajele sunt pre-pozitionate inainte de sosirea zapezii, pentru ca evident odata ce ea a sosit e mai dificil sa le muti unde ai nevoie.
Flexibilitatea contractuala a serviciilor publice isi face si ea simtita prezenta. Pe de o parte, exista notiunea de extra-time, adica posibilitatea (nu obligativitatea) functionarilor de la primarie de a face bani suplimentara municind non-stop (deci si noaptea la ora 4.00 daca e nevoie). Exista si contracte flexibile care sunt atribuite inca din martie-aprilie in fiecare an pentru a functiona incepand cu decembrie, ianuarie. Contractele flexibile sunt facute cu companii private care sunt obligate sa aiba utilajele pregatite “la cheie” si gata de interventie. Dispecerul public poate chema firma pre-contractata si aceasta are obligatia de a incepe efectiv lucrul la maximum doua ore de la apel (sau e amendata, conform contractului). Firma este platita la suprafata curatata si doar dupa ce inspectorul de la autoritatea publica a certificate standardul de calitate cerut. Firmele care nu au performat se elimina in anul urmator de la licitatiile publice. Echilibrul intre “stat” si “privat” este de 50/50, insa raspunderea este in totalitate a primariei locale (care intervine inclusiv atunci cand sectorul privat nu face ce trebuie).
Department of Public Works (sau The Works) din Cambridge, Massachusetts cheama anual student Harvard pentru consultanta practica. O grupa de 3-4 studenti a implementat un sistem prin care, pe pagina Facebook a departamentului, poti face poza cu iPhone-ul si localizezi cu Google Maps o groapa sau o portiune cu zapada abundenta. Departamentul este pregatit sa intervina si sa puna in acelasi loc pe Facebook poza care arata cetateanului cum i s-a solutionat plangerea. Vezi alocarea de resurse si in cate zile este estimat ca plangerea ta isi va gasi un raspuns. In Boston, orasul de langa, este standard ca orice gaura din asfalt sesizata se rezolva in 48 de ore.
– manual de dezapezire
– exemplu de contract de dezapezire la Cambridge, Massachusetts
– un exemplu de “strategie” de dezapezire in micul orasel (pptx)
2. Exemplul din Helsinki (Finlanda)
Un reportaj CNN ne arata un alt exemplu. Din 10 in 10 secunde, la rampa centrala din Helsinki se aduce zapada excavata de pe strazi. In Helsinki, vin zilnic 3.000 transporturi de camioane inspre acest loc central. Bucurestiul nu are o astfel de loc de depozitat zapada, candva se arunca in Dambovita, dar intre timp s-a ridicat avizul de mediu pt. o astfel de operatiune.
Spre deosebire de Cambridge, in Helsinki exista un spatiu in afara orasului unde un munte de zapada poate fi construit – atat de inalt incat nici cand zapezile au fost la maximul ultimilor 50 de ani, orasul nu s-a oprit. Ultima data cand aeroportul a fost inchis in capitala finlandeza a fost pentru 30 de minute in 2003. O pista acoperita de zapada se curata in 4 minute.
Clipul si povestea completa le aveti aici.
3. Exemplul din Anchorage (Alaska, SUA)
In Alaska, intre -55 C si -70 C , la un strat de zapada de 276 de centimetri, peste 2.050 de kilometri intretinute de municipalitatea din Anchorage nu au niciun fel de problema, chiar pe furtuna de zapada. Clorura de magneziu aplicata pe strazi previne inghetul, masinariile isi fac treaba, orice se intampla se rezolva in 24 de ore, maxim 72 de ore. In Buzau, niste cetateni cu nameti de trei metri la poarta nu pot iesi de trei zile nici pe usa….
Povestea complete o aveti aici.
4. Intre timp, intr-o tara numita Romania…
Valuri de isterie politica se revarsa din televizoare – cunostiinte minime despre legislatia in materie de situatii de urgenta, coerenta guvernamentala, isterie si foarte multi pareristi de ocazie. Desi curatarea zapezii ar trebui sa fie unul dintre putinele proceduri eminamente tehnice in Romania, noi am politizat pana si vremea. Pe televiziuniele dintr-o parte, e de vina Ponta ca statea sa joace baschet cat tara era sub zapezi, pe celelalte televiziuni se trage puternic cu Opris de la STS care nu e sub nameti inca, dar probabil urmeaza. Lumea a uitat de Boc si tentativa lui televizata de a da la lopata pe Centura Capitalei. Pluteste peste tot un aer ca in alta parte se poate mai bine – dar nimeni nu prea stie exact cum. Se citeaza si diverse cifre care compara dezapezirea noastra si costul ei pe kilometru cu Finlanda (in Finlanda e mai ieftina dezapezirea).
Mirel Palada,purtatorul de cuvant al guvernului, nu stiu daca matrafoxat sau nu, dar in mod cert incoerent (cere de trei ori sa i se repete intrebarea) a aparut la Realitatea TV… Singura preocupare: sa traga vina pe ROMATSA si pe STS, nimic despre cele doua familii, nimic despre condoleante, nimic in sensul parerii de rau pentru ca un sistem a lasat cinci oameni aproape muribunzi, negasiti timp de sase ore. Cand ii era pusa vreo intrebare mai punctuala – de pilda de ce Ministrul Transporturilor a dat o derogare prin ordin prin care frecventa cvasi-inutilizabila era permisa, se intoarce la povestea cu castravetele: au fost trasi la raspundere vinovatii si nu mai lipseste decat anchetarea lui Opris de la STS pentru ca sa se faca dreptate pana la capat. Intre timp, pe un alt canal TV se anunta concluziile ISU Alba : de vina era doctorul care a stat 71 de minute la telefon cu 112, care nu a dat coordonate suficient de precise. Intr-un alt reportaj pe al treilea canal de stiri, Aura Ion, studenta care si-a pierdut viata alaturi de pilotul Iovan, este si ea invinovatita – se pare ca in conformitate cu legile aplicabile nu ar fi trebuit sa zboare.
Dar totusi, exista niste profitori din situatia actuala, nu sunt toti perdanti. De pilda, echipamente de 100.000.000 euro bagate in 112 si-au dovedit inutilitatea, cel putin pentru localizarea de urgenta, dar acolo au fost contracte grase pentru niste puternici ai zilei. Conform unei alte stiri, alte milioane de euro in contracte de deszapezire sunt urmarite pana la prietenii politicienilor. Noi suntem tara in care nu doar asfaltatorii sunt de partid, deszapezirea e tot cu voie de la partid.
Dovezi sunt in zonele afectate: Vrancea, Buzau si Braila. In Vrancea se ocupa de deszapezire” firma fratelui sefului de achizitii al CNADR”, conform lui Costi Rogozanu (vezi detalii aici ). Conform aceleiasi surse, deszapezirea in Buzau este facuta de “un bun tovaras de-al lungul vremii cu Boscodeala”. Mai este si “firma din Oradea al carei director a fost acuzat (reclamat) ca ar fi vrut sa ii dea spaga lui Sova”. La Braila, S.C.Transcard s.r.l , cu urmatoarea descriere- cheie : “Cel care a muncit intens pentru prosperitatea societăţii (S.C.Transcard s.r.l) este Eugen Chebac, fost preşedinte PSD al Consiliului Judeţean Galaţi, alături de prietenul său, Gheorghe Bunea Stancu, preşedintele Consiliului Judeţean Brăila.”
UPDATE: Epilog
Singura concluzie pe care o putem avea este ca, in Romania, de fapt, iarna e ca vara. De ce? Pentru ca in locul firmelor de partid care vara planteaza panselute de milioane de euro si iau zeci de milioane de euro pentru contracte de salubrizare contestate in instant, iarna avem firmele apartinand de aceleasi robinete politice care incaseaza bani pentru statul in lopata cand vine vorba de deszapezire…Deci, fie iarna, fie vara, clientela sa traiasca! Si bine ca mai traiesc si romanii, pentru ca totul e la final pe banii lor.