Razvan Orasanu
Blog Personal Răzvan Orăşanu. © 2018 Răzvan Orăşanu. Designed By Triveo Media

Consiliul Concurentei – o corabie fara carmaci

De la demisia intempestiva a dlui Mihai Berinde, la Consiliul Concurentei se resimte lipsa unui lider autentic, care sa impinga lucrurile inainte, intr-un domeniu esential pentru functionarea corecta a economiei de piata. A venit clipa ca aceasta situatie sa fie corectata. Misiunea Consiliului Concurentei este fundamentala pentru reglementarea pietei, pentru rezolvarea problemelor care inca mai exista la capitolul ajutor de stat (conditia sub care anumite privatizari au fost incheiate) si pentru implementarea legislatiei in domeniu.
In urma unor schimbari structurale, sectorul privat este estimat la aproximativ 70% din PIB, iar presiunea competitiva a crescut ca urmare a privatizarilor din sectoare cheie, a restructurarii unor ramuri industriale ca urmare a concurentei in spatiul comunitar, dar si datorita investitiilor greenfield masive (retail, banking, componente industriale, otel etc.). Spre exemplu, daca lanturile de supermarketuri care reprezentau acum cativa ani maximum 10% din totalul pietei vor ajunge in acest an aproape de 40%. De aceea pe aceasta piata concurentiala contribuabilii- consumatori se bucura de preturi mai scazute si de intarirea puterii de cumparare.
Inaintea demisiei domnului Berinde, Consiliul Concurentei a suferit, de asemenea, o infrangere importanta in justitie, intr-un caz de posibil cartel pe piata cimentului. Inv

estigatia a pornit de la observatia ca pretul cimentului este dublu sau triplu fata de 2000 incoace. Trei firme au fost invinuite si amendate de Consiliul Concurentei pentru agreerea unor preturi cheie. Una dintre ele a fost insa exonerata de justitie, dupa ce a fost parte intr-o investigatie care s-a lasat cu o amenda totala de 28 de milioane de euro. Consiliul Concurentei este chemat sa faca ordine in cazuri de acest tip. El are datoria de a construi cazuri imbatabile – juridice si economice – acolo unde exista o incalcare a legislatiei, dar pentru acest deziderat mai e de luptat.
Noua conducere a Consiliului trebuie sa duca batalia mai departe. Nu vorbesc doar de cazuri punctuale, ci chiar de reglementarea unor profesii intregi – notar, avocat, arhitect, medic veterniar- care functioneaza acum in baza unor legi restrictive, care ingradesc, cel putin partial, liberul acces.
Noul presedinte va avea de gestionat si doua tipuri de probleme legate de ajutorul de stat. Exista inca prevederi contractuale ale unor contracte de privatizare care prevad, in baza unor documente speciale, esalonarea unor tipuri de datorii, in cazul pastrarii obiectului de activitate. Cateodata, obiectul de activitate este modificat sau devine secundar, iar aceste cazuri trebuie investigate cu atentie, de vreme ce companiile respective au beneficiat de o facilitate fiscala.
Exista si cazuri inverse, cand ajutorul de stat este acordat unor proiecte greenfield, in conditiile permise de Uniunea Europeana. Pentru proiectul Dacia Renault, iar mai nou pentru Ericsson, s-au constituit echipe de lucru pentru a vedea costurile eligibile ale unui proiect care pot fi suportate din fonduri de stat. In general, sunt fonduri de recrutare si dezvoltare a personalului, cercetare – dezvoltare – inovare, dar si fonduri structurale accesibile pe anumite componente cum ar fi dezvoltarea mediului sau agricultura. Mai exista si punerea la dispozitie a unor terenuri cu utilitati de catre autoritatile locale. Toate trebuie cuprinse intr-o Lege a Investitiilor, in care Consiliul Concurentei va avea un cuvant hotarator de spus, intrucat trebuie sa fie 100% compatibila cu legislatia comunitara.
Exista asadar nevoia imperioasa de a numi un conducator puternic al Consiliului Concurentei, intrucat problemele enumerate mai sus trebuie rezolvate urgent. Profesorul Gheorghe Oprescu, fost vicepresedinte al Consiliului in perioada 1996-2001, este persoana ideala pentru a conduce aceasta schimbare. Impreuna cu mai multi colegi am sustinut puternic aceasta optiune. Are o solida reputatie la Bruxelles, fiind cel care a negociat in 2002-2004 transpunerea acquis-ului in domeniul concurentei. Are in plus experienta cercetarii in domeniu: Centrul Roman de Politici Economice, Institutul National de Economie, OECD, Banca Mondiala. Sunt tot atatea argumente puternice pe care primul-ministru le-a prezentat printr-o scrisoare presedintelui. Si tot atatea motive pentru validarea domnului Oprescu in functia de presedinte.

25 iun.2007

 

Lasa un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Created with Snap