Razvan Orasanu
Blog Personal Răzvan Orăşanu. © 2018 Răzvan Orăşanu. Designed By Triveo Media

De ce e necesar CNP-ul la recensamant

O buna parte a presei pare a se fi transformat peste noapte intr-o hoarda de mineri dezlantuiti care casapesc orice picior de statistician gasesc in cale. Minerii de care vorbesc eu aici nu au tarnacoape, doar niste maciuci sanatoase facute din vorbe taioase – cu care pocnesc zilnic peste ochi Institutul National de Statistica. Mai scoate Voineagu doua vorbe, pac niste breaking news-uri si cawl-uri peste ochi. Mai vine cineva cu o precizare, poc sunt intervievati isterici care isi dau foc in direct, in studio, cu privire la nedreptatea incredibila si cruda soarta de a-ti arata buletinul cand vine un amarat cu recensamantul. Ca si cum nu era suficient, mai vine si premierul cu capacul – amenintari cu destituirea la adresa aceluiasi nefericit.
E timpul sa amintesc niste probleme reale, pe care insa majoritatea romanilor nu le cunosc. In primul rand, de ani buni, in vesela patrie numita Romania, mortii consuma, de exemplu, medicamente compensate din banii dumneavoastra. Rapoarte peste rapoarte ale Casei de Sanatate au semnalat astfel de fraude in urma unor controale. Altfel spus,in realitate, sistemul de sanatate este fraudat sistematic prin introducerea de CNP-uri de pacienti morti. Coniventa doctorilor, a farmacistilor si a distribuitorilor de medicamente nu poate fi oprita in timp real de Casa de Sanatate, pentru ca aceasta nu are o evidenta in timp real cu starea populatiei . Aceasta evidenta si daca ar exista nu este usor manipulabila porning de la CNP. E bine sa ne amintim ca doar Ministerul de Interne prin Departamentul numit Evidenta populatiei are situatia la zi, iar informatia merge cu intarziere intre institutii, pentru ca nu exista o singura evidenta nationala ce poate fi accesata la comun.
In al doilea rand, exista in Romania de patru ori mai multi pensionari invalizi (892.000) decat in 1990 – in judetele “fanion” este de notorietate ca poti sa iti “rezolvi” o pensie cu 2-3.000 de euro plasati unui medic. Doar ca a-ti “rezolva” o pensie de invaliditate are legatura, in gandirea dragalasei noastre birocratii cu Ministerul Muncii, care nu are un protocol mereu bine stabilit cu Ministerul de Interne, care se ocupa de evidenta populatiei. Si intrucat nici Ministerul Muncii nu are o legatura in timp real nici cu Ministerul de Interne si nici cu Ministerul Finantelor, pensionarul nostru invalid poate aparea la Fisc sa isi plateasca impozitul pe gipanul pe care il conduce cu mult aplomb, precum si pe viloaie, ambele proprietate personala, fara ca cineva sa dea de cap acestei nepotriviri. Ce e mai grav, dupa ce plateste impozitul la Fisc, cu sistemul actual poate sa se reintoarca la Ministerul Muncii sa primeasca si alte feluri de ajutoare sociale, dupa care poate merge la primarie sa primeasca si ajutor de incalzire.
Singura formula prin care acest talmes-balmes poate fi pus cap la cap trece prin folosirea unor baze de date pe baza de CNP, altfel este imposibil. De aceea cand presedintele INS baguia la televizor ca “spuneti-mi dumnavoastra daca stiti o alta cale, ca eu nu o cunosc”. Omul incerca, cat de cat politicos, sa ii faca pe sturlubaticii care il atacau sa inteleaga situatia reala in care este pus. Evident, insa, nu veti gasi un oficial al satului roman care sa recunoasca grozaviile pomenite mai sus – ba chiar sa incerce sa calculeze milioanele de euro care se scurg anual din sistem prin simplul fapt ca statul nu are habar nici macar cati cetateni locuiesc in Romaina (se pare ca doar 18 milioane din esantionul prelucrat pana acum), daramite sa ajunga la performanta in care sa lege diversele servicii oferite cetatenilor intr-o baza de date comuna.
In al treilea rand, misiunea primordiala a unui recensamant este a ajuta dimensionarea politicilor statului si a o baza pe numarul efectiv al oamenilor. Spre exemplu, scaderea numarului populatiei presupune poate pierderea statului de oras pentru o asezare, poate presupune decizia de inchidere a unui spital care a scazut sub numarul de locuitori necesari pentru a fi deserviti. Intr-un exemplu la capatul opus, acelasi recensamant ar putea releva cati locuitori cu varste intre 0 si 2 ani se gasesc in anumite cartiere din Bucuresti, pentru a putea dimensiona corect ca numar si ca asezare crese, gradinite, sau poate chiar spitale de pediatrie. Recensamantul ar putea, de asemenea, releva situatia unor cetateni care nu exista in statisticile statului, mai ales in zona rurala saraca, pentru ca nu au buletin.
Ca atare, oamenii obisnuiti nu au de ce sa se teama dand CNP-ul celui care ii va bate la usa sa ii faca recenzia. Cei care se tem ca le va fi descoperita munca la negru, suprafata subdeclarata a unei proprietati, eventuale venituri neinregistata sau proprietati nejustificabile, e timpul sa le dam o veste buna. Statul, cand a conceput birocratic recensamantul nu s-a gandit sa tinteasca aceste informatii pentru a le putea verifica la Fisc. Legislatia permite si o reala dificultate in a transfera date detaliate unei alte institutii. Cu alte cuvinte, chiar daca informatia ca exista un numar de x persoane care declara urmatoarele lucruri in orasul y se va putea tranfera, nu se merge pana la nivelul de amanunt in care sa se atraga atentia autoritatilor ca Georgel este pensionar si primeste ajutoare dar locuieste intr-o viloaie si conduce un gipan. Nu s-a gandit nimeni sa faca pasul urmator logic, legarea CNP-ului si de Registrul Comertului, pentru a putea evita situatiile care se intampla mai nou in care firmele in faliment sunt “cumparate” de cetateni moldoveni de prin periferia unor orase mai mici, scapandu-se urma faptasilor care ii tepuiesc pe cei care le imprumuta bani, in firme.
Avand in vedere problemele noastre, un simplu recensamant nu este suficient, insa poate totusi servi ca referinta pentru tot ceea ce inseamna institutie de stat in Romania (exemplele de mai sus sunt incomplete). Situatia s-ar rezolva cu adevarat daca s-ar introduce o baza de date comuna pentru diversele institutii, dublata de criteria stricte pentru accesare si pentru a preveni scurgerea datelor in prelucrarea acestora. Solutia, oricum ar fi, nu sta in casapirea Presedintelui Institutului National de Statistica, chiar daca omul nu e blagoslovit de Dumnezeu cu darul vorbirii. Poate sta cel mult in gasirea unor explicatii calme, complete si detaliate dinspre guvern inspre oameni, sper eu cu oameni mai priceputi decat purtatorul de cuvant al INS-ului care si-a dat demisa. Daa nu reusim, ne ramane mereu varianta cunoscuta a tipetelor la televizor, a smulgerii parului din cap in piata publica si a baltirii in necunoastere.

30 oct.2011

 

Lasa un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Created with Snap