Razvan Orasanu
Blog Personal Răzvan Orăşanu. © 2018 Răzvan Orăşanu. Designed By Triveo Media

Desfiintarea AVAS

Zilele trecute am auzit propusa de catre o personalitate publica desfiintarea AVAS. Citind mai indeaproape, mi-am dat seama ca solutia propusa nu este una de fatada, ci o propunere facuta cu intentia de operationalizare. Nu seamana, de pilda, cu desfiintarea tactica a Ministerului Finantelor in timpul mandatului 2001-2004, pentru a se reinfiinta Ministerul Finantelor Publice – identic, minus niste directori incomozi. Daca AVAS ar fi desfiintata, cineva ar trebui, printre altele, sa se ocupe de Bancorex, FNI, Rafo, Societatea Tutunului…
In linii foarte mari, AVAS face patru lucruri mari si late in prezent. Primul este recuperarea creditelor neperformante de la Bancorex, Banca Agricola, Casa de Sanatate si Electricele/Distrigazurile privatizate, plus diverse creante fiscale de la Ministerul de Finante. Sa presupunem ca toate creantele fiscale si pe sanatate ar putea fi inapoiate Fiscului si Casei de Sanatate, lasand la o parte faptul ca AVAS recupereaza in medie mai multi bani decat cele doua institutii la un loc, datorita legislatiei aparte pe care o are. Dar Bancorex-ul cui ramane? Suntem pregatiti cumva sa tragem oblonul in ceea ce priveste acest episod trist al experientei noastre postdecembriste? Chiar daca am fi, exista conventii de esalonare in curs, bani de recuperat care trebuie urmariti de cineva.

Un alt aspect de finete referitor la functionarea AVAS se refera la finantarea activitatii curente. Motivul unificarii vechiului Minister al Privatizarii cu Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, cele doua institutii predecesoare ale AVAS, a fost, cel putin in parte, faptul ca veniturile din privatizari aveau o neregularitate extrema si nu puteau fi utilizate ca sursa sigura pentru salarii, iar statul nu este pregatit sa finanteze activitatea AVAS. Aceasta finantare se face din recuperarea creantelor neperformante. Cu alte cuvinte, predarea acestor activitati ar putea insemna obligarea bugetului de stat sa sustina activitatea curenta a AVAS.
In al doilea rand, AVAS privatizeaza sau valorifica companii. Erau peste 450 de participatii de privatizat inainte ca AVAS sa preia suplimentar circa 80 de la vechiul Minister al Economiei – printre ele Romarm, Salrom, Oltchim, participatia statului la Petrom si companiile din domeniul energiei. Chiar daca anumite mandate individuale de privatizare ar putea fi date unor consortii urmare a unor licitatii, tot ramane intreaga parte de administrare efectiva a acestor societati pana in momentul privatizarii. Intr-o saptamana tipica, intre 200 si 300 de documente pleaca dinspre AVAS catre aceste companii si cam dublul acestui numar intra in institutie.
In al treilea rand, AVAS gestioneaza pentru stat o sumedenie de probleme de care nimeni altcineva nu se ocupa. Daca exista ceva mort din punct de vedere economic si de preferinta in putrefactie, atunci probabil ca AVAS este mandatarul statului in problema respectiva. Aici nu intra doar Bancorex, ci peste 35.000 de litigii pe rol gestionate in prezent. Suplimentar, este vorba de cele peste 2.000 de societati in faliment de unde statul trebuie sa recupereze bani garla – peste 30-40 de milioane de euro ar trebui sa recupereze doar din falimentul Aversa. Un singur dosar de faliment, Siderca Calarasi, are 27 de procese pe rol pornite din 1992 si circa 10-12 tomuri de inscrisuri, contestatii etc. In plus, trebuie sa ne amintim de FNI, unde statul a fost condamnat sa dea banii inapoi investitorilor (in baza celebrului contract de fidejusiune-cautiune cu CEC). AVAS se ocupa acum de aceasta despagubire.
Nu in ultimul rand, AVAS urmareste indeplinirea obligatiilor pe contractele de privatizare in curs. Tot au mai ramas vreo 4.000 de contracte de monitorizat, chiar daca am reusit in 2006 inchiderea a peste 2.600 de dosare intr-un an. Ca diversitate, amintesc doar contractele Electroputere, Automobile Craiova, Electrica Muntenia Sud, ambele Distrigazuri, Petrom, Sidex, Rafo, Societatea Tutunului si IPRS Baneasa (va amintiti de Omar Hayssam?).
Concluzia e clara: AVAS sau un succesor al ei cu o alta palarie va fi obligat sa gestioneze aceste probleme in continuare. Cei care propun desfiintarea AVAS trebuie sa vina si cu o solutie: cine sa preia problemele de mai sus? Ma indoiesc ca se va inghesui cineva.

25 nov.2008

 

Lasa un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Created with Snap