Razvan Orasanu
Blog Personal Răzvan Orăşanu. © 2018 Răzvan Orăşanu. Designed By Triveo Media

Grecia va intra in faliment. Poate urma Romania

Tara cunoscuta sub numele de Grecia va intra, probabil, in urmatoarele zile in echivalentul economic al unui accident feroviar care se petrece cu incetinitorul. Mai inainte, niste boghiuri iesite de pe sina – sub forma unui ministru sau a unui parlamentar care isi retrag banii de la bancomat fara sa isi dea seama ce efect extraordinar poate sa transfere catre populatie, in cel mai prost moment. Apoi, un vagon sarit de pe sina, sub forma unui profesor de ideologie marxista pus ministru de finante. De pilda, milioane de germani au fumegat in fata televizoarelor dezbatand acel deget mijlociu – Stinkefinger – pe care Varoufakis l-ar fi aratat Germaniei (domnul a negat si s-a demonstrat pe urma a fi un video fals, pus la cale de niste comici cu foarte mult timp disponibil….Varoufakis pare sa fi pronuntat cuvintele ca Germaniei ar trebui sa ii fie aratat degetul mijlociu, insa nu a si facut efectiv gestul de a arata degetul mijlociu – acesta a fost un efect special adaugat mai tarziu in video-ul respectiv)Va veni momentul in care sare de pe sina si locomotiva, respectiv ori se vor inchide, in faliment, cateva banci importante, ori se va redenomina economia iesita din zona euro intr-o dezordine de nedescris. Ca la orice accident feroviar, se va lasa cu sange: somaj prelungit, o depresiune economica ce va matura o generatie tanara cel putin, memoria unui default in stil argentinian, interventii statale care vor necesita un sfert de secol pentru a fi retrase complet (sa nu uitam ca Welfare State-ul lui FDR a fost construit tocmai dupa Marea Criza Economica). La ora la care scriu aceste randuri, Eurogroupul inca mai are sanse (sa zicem 20-30%) sa evite o astfel de situatie, insa un cocktail exploziv de incapatanare absurda greceasca, esec in negocierile poltice si un sentiment schimbat in Germania (pur si simplu nu exista majoritate parlamentara pentru un al treilea bail-out) va face probabil din Grecia un exemplu pentru a repune in ordine finantele tarilor europene.
Radiografia dezastrului
Am uitat deja, multi dintre noi, geneza crizei – iar criza economica si efectele ei in lant nu au trecut! Intr-o prima etapa, a fost o bula imobiliara – in special in SUA, dar si in alte parti ale globului. Un sistem in care puteai sa primesti credit pentru o casa chiar daca nu ai avut inainte macar un credit pentru un frigider si nu aveai nici venit cu care sa rambursezi creditul s-a prabusit. Ideea ca pretul imobiliarelor va creste mereu a murit si ea, iar asa a inceput a doua etapa a crizei.
A doua etapa a insemnat o prabusire a sistemului de management al riscului bancar, in urma impachetarilor si reimpachetarilor gunoaielor care in limbaj bancar se numesc junk portofolios. Asa s-a prabusit si Lehman Brothers, asa s-a zguduit si sistemul bancar mondial, asa s-au pus bazele unui al treilea pas al crizei. Statele suverane au fost nevoite sa sustina bancile, intrucat datoriile corporate nu mai erau sustenabile. De la cei aproape 100 de miliarde dati AIG de Guvernul american la preluarea Royal Bank of Scotland de Guvernul britanic la pomparea de miliarde pentru a salva inclusiv banci foarte mari (de pilda Goldman Sachs a cerut 5 miliarde de la Warren Buffet in momentul de criza maxima de lichiditate), s-a realizat un transfer al riscului unor portofolii toxice de la actionarii bancilor (care nu si le mai puteau asuma in conditii de lichiditate aproape zero) catre contribuabili, prin intermediul Ministerelor de Finante care fie au preluat direct banci fie au dat garantii de stat pentru ca sistemul financiar mondial sa nu intre intr-o prapastie care ar fi oprit cresterea economica.
Pentru cei care vor sa citeasca mai in detaliu despre geneza, gasesc un rezumat aici :http://www.contributors.ro/economie/criza-care-a-fost-criza-care-vine-rezumat-in-7-paragrafe-2008-2012/
A treia etapa a fost umflarea incredibila a datoriilor statelor suverane, care au depasit in multe parti 100% din economie, producand foarte multa bataie de cap pana azi – de la dificultatile de gestionare a datoriei publice pana la dificultatea asociata de a gestiona din punct de vedere macroeconomic economiile respective. Este inevitabil sa soseasca si a patra etapa, cea in care o parte din statele suverane nu pot duce aceasta povara si intra in haos. Este la fel de inevitabil ca cetatentii germani, care au intrat in zona euro si au abandonat marca germana cu promisiunea ca niciodata nu vor plati pentru datoriile altora vor fi “arsi” la buzunar, intrucat 1 euro datorat Greciei va insemna in doar cateva zile sau saptamani o valoare de doar 40-50 de eurocenti, maximum.
Si Grecia a trecut prin aceste etape, cu specific local. In primul rand, dezvoltari imobiliare turistice, hoteluri oprite la jumatate in lipsa creditarii, urmare a incetinirii dezvoltarii imobiliare. In a doua etapa problemele bancare care au culminat cu preluarea unor banci grecesti si cu vanzarea unor filiale ale acestor banci, insa curatenia nu a putut fi facuta 100% – instinctul unor oameni este sa isi retraga banii la prima adiere, ori asta nu inseamna o incredere fundamentala in sistemul bancar. Cum rata de lichiditate a sectorului bancar este undeva pe la 8-10%, nicio banca din lume nu poate suporta consecintele unor cozi pentru retrageri masive, de tipul celei care se pregateste acolo. De asemenea, cum dezvolt si mai jos, datoria publica este nesustenabila – economic, politic, social. In fine, rezultatele experimentului argentinian privind datoria publica pe care dl Varoufakis il vrea repetat in Grecia va conduce la efecte pentru toata zona euro si mai ales pentru toata zona periferica a Uniunii Europene.
Indiferent de cum numim ce se va intampla, Grecia este de mult intr-un faliment nedeclarat. Atunci cand datoria depaseste economia (asta s-a petrecut deja in 2009), iar apoi datoria continua sa creasca si sa se dubleze aproape, situatia este nesustenabila ori de unde te uiti. Statele cu o datorie de peste 100% din PIB si cu o baza fiscal slaba nu au prea multe optiuni, cel putin din perspectiva europeana si a FMI-ului, in afara de deflatie, taierea cheltuielilor publice si revizuirea in jos a salariilor si pensiilor – revizuire care chiar si atunci cand se lasa cu cauciucuri arse in strada poate fi infinit mai blanda decat o degringolada financiara care aproape sigur va continue pusee inflationiste care lovesc disproportionat taman in acei saraci pe care dl Tsipras spune ca vrea sa ii protejeze. O astfel de situatie este pur si simplu nesustenabila.

Al doilea element care nu poate fi sustinut este rata de crestere economica greceasca, viitorul inca nedesenat al acestui grafic se indreapta probabil spre un “double-dip”, adica intoarcerea indicatorului in zona negativa. Daca ne uitam la intreaga perioada din 2010 si pana in prezent, economia greceasca a fost in recesiune pentru o mare parte din acest timp. Evident ca aceasta recesiune combinata cu paralizia partidelor politice a condus electoratul catre o solutie radicala care va costa foarte mult – numita Syriza. Criticii vor spune ca rata se datoreaza insistentei Germaniei pentru taieri bugetare, insa exista mai multe motive pentru care economia se indreapta spre colaps, inclusiv mari probleme bancare, fiscale si pur si simplu de autoritate a statului.

Al treilea element este pozitionarea politica. Intr-o discutie off the record de la Centre for European Reform unde am avut privilegiul sa fiu prezent, comisarul Pierre Moscovici explica, raspunzand unor intrebari ale celor 25-30 de oameni din audienta, despre eforturile noului (pe atunci) guvern grec sa rezolve situatia. Primele tentative (exasperante pentru dl Moscovici) erau cele de a ocoli cu totul Germania si chiar Comisia Europeana), de a incerca sa isi gaseasca aliati bilaterali in Europa, precum Italia sau restul tarilor botezate cu foarte multa lipsa de tact PIIIGS – in vreme ce situatia din teren se deteriora continuu. Cand au inceput discutiile efective cu Germania si Comisia Europeana insolenta extrema si jocul nervilor pe banii creditorilor a continuat pana pe buza prapastiei. Stilul abrupt, imprevizibil, de take-it-or leave- it te impinge mai rapid in prapastie decat s-ar putea crede, mai ales cand principalii creditori sunt in mod cert cei pe care incerci sa ii eviti, lucru pe care Moscovici il sugera inca de acum o jumatate de an, in limbajul eurocratic in care orice subiect sensibil este explicat de un inalt functionar. Sugestia interesanta a dlui Varoufakis de zilele trecute – sa plateasca Banca Centrala Europeana datoria catre FMI (datoria Greciei, ca BCE-ul nu are datorii la FMI) – este precum o bomboana pe coliva acestei abordari economice catrastrofale.

Rezultatul acestei catastrofe se manifesta prin somajul masiv. Romania a avut somaj de 25% doar in anumite judete, nu la nivel national, un somaj de un asemenea nivel arata clar esecul politicilor economice guvernamentale si o neputinta de a guverna, in general, mai precis. In Grecia, mai exista o mare problema care nu prea este discutata in contextul datoriilor – o buna parte a acestor datorii au mers pe inarmare avand in vedere conflictual din Cipru. (vezi detalii aici : http://www.theguardian.com/world/2012/apr/19/greece-military-spending-debt-crisis)

Efectele structurale asupra periferiei europene
“Si cu ce ne afecteaza povestea asta pe noi?” ma intreba nonsalant un amic zilele trecute. “Si ce daca se prabuseste Grecia? Exista cel putin cateva efecte imediate :
1. Canalul datoriei– mai putini investitori (sau niciunul) doritori sa cumpere bonduri romanesti, mai ales dupa subcrierea de sub 100% a ultimei emisiuni
2. Canalul bancar – Ziarul Financiar calculeaza o expunere de 12-13 miliarde de euro, insa cifra trebuie privita in contextul lichiditatii separate a bancilor romanesti fata de bancile-mama. Totusi, este evident ca daca se retrag de peste tot lichiditatile la un moment dat actionarii vor vrea sa le retraga, partial si din Romania. http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/companiile-si-bancile-grecesti-au-expunere-de-13-5-miliarde-de-euro-pe-romania-14487797
3. Canalul comercial – Grecia acopera 3-4% in functie de an in aportul de capital in companii romanesti. Cifra nu este enorma, dar jucatori mari greci ar putea fi loviti si ar putea alege sa restructureze business-urile din Romania, cum se intampla atunci cand ai problem in filiala-mama.
4. Institutii internationale. Grecia va structura optica FMI si a UE in discutarea problemelor macroeconomice – intr-un astfel de context reducerile masive de taxe cuplate cu cheltuieli foarte mari pre-electorale conduc aproape sigur la lipsa unui acord cu FMI.
5. Stabilitatea fiscala. Se vede mai jos in grafic ca pentru Grecia “cuiul lui Pepelea” a fost si ramane baza fiscal extrem de scazuta. Chiar daca nu suntem si noi in Romania la 22% venituri ca procent in PIB, conform ultimelor cifre suntem la un alarmant 28%, am scazut chiar mai jos de acel 30% pe care reuseam sa il depasim constant. Va fi primul lucru care se va discuta in cazul probabil in care vom cere asistenta macro de la FMI si/sau de la UE. De altfel avertismentul recent al UE de combatere a fraudei fiscale nu are cum sa fie implementat cu un guvern in criza, condus de un premier in carje. (vezi detalii aici :http://cursdeguvernare.ro/eurostat-romania-in-topul-tarilor-cu-cea-mai-mica-rata-de-colectare-a-veniturilor-fiscale.html)

6. Acord cu FMI. Desi mai exista multi politicieni care au pusee grecesti de tipul “sa se care astia de la UE si de la FMI din Romania”, un acord cu FMI-ul este cvasi-inevitabil, daca Grecia se prabuseste.
7. Guvernanta interna Taman in aceste momente ar trebui sa existe o rectificare bugetara de urgenta, cu focus pe taierea proiectelor inutile, protejarea si chiar extinderea marilor investitii publice, insa la noi rectificarea inseamna pomeni pentru primarii de culoarea celui care imparte. Lipsa cronica de analiza dinamica in Ministerul de Finante se va vedea din nou, la fel ca in decembrie 2008 si in 2010.
8. Capacitatea ministrilor Taman in aceste momente ar fi nevoie de un ministru de finante serios, respectat de pietele financiare – ori noi am avut o ministruta sinistruta, urmata de unul care negocia spaga prin cimitire, iar acum aveam pe unul care atunci cand nu bate toate cluburile din Bucuresti si nu o da cu oistea in gard cu fondurile UE este cocotat in varful Ministerului Finantelor. Guvernul ar trebui sa aibe o reuniune de urgenta si sa revizuiasca (in jos) parametrii macro, sa ajusteze (in sus) veniturile bugetare, sa redeseneze strategia de management a datoriei externe si sa definitiveze toate actele normative necesare pentru stabilitatea bancara (mecanismele pentru bancile-punte, mecanismele de lichiditate, etc.)
De asemenea, ar fi de dorit ca sa nu mai avem masuri contrare de la Guvern si BNR, dialogul macro trebuie sa se faca la cel mai inalt nivel (adica premier – Ministrul Finantelor – Guvernator BNR- consilierii presedintelui Iohannis).
UPDATE 1
The Economist este la inaltime, ca de obicei, discutand logica Ministrului de Finante Grec :
“Speaking about this after today’s Eurogroup Greece’s loquacious finance minister, Yanis Varoufakis, lapsed into incoherence. The ministers’ refusal to countenance an extension of the bail-out, he said, caused “permanent damage to the credibility of the EU”. Why? Because there was a “very high probability” that the Greek people would spurn the government and support the creditors’ proposal. Greece, Mr Varoufakis seemed to be arguing, deserved yet another extension of its bail-out to give the government time to advise voters to reject its terms, because that advice might well be rejected.”
Ultima fraza e dementiala – “Dl Varoufakis a parut ca vrea sa spuna ca ar merita inca o extensie a planului de bail-out pentru a da timp guvernului grec sa respinga termenii unui acord putativ, motivul fiind ca propunerile guvernului (de respingere) ar putea fi la randul lor respinse de votanti”.
Update 2
Priviti aici : http://www.mediafax.ro/economic/premierul-grec-anunta-ca-bancile-vor-fi-inchise-si-impune-restrictii-asupra-retragerilor-de-numerar-14514804
Asa incepe dezastrul – subrezind increderea intre sectorul bancar si deponenti de de o parte si intre populatie si Guvern, pe de alta parte. Imi amintesc prabusirea Bankcoop, a Bancii Agricole si a altor banci in anii 1990 in Romania, scenele vor fi similare. Si sa nu uitam de comportamentul uman – exista acea disonanta care se concentreaza doar pe stirile positive, apoi o data ce intram intr-o poveste negativa toata lumea reactioneaza excesiv. Asta este si esenta crizei – iar multe dintre masurile anti-criza ale guvernului nu fac decat sa adanceasca respectiva criza.
De asemenea, ar fi interesant de vazut in ce masura de aceasta data Nouriel Roubini (Dr. Doom) are dreptate :
http://www.bloomberg.com/news/videos/2015-03-13/roubini-a-massive-contagion-if-greece-left-the-euro
Update 3
Si daca mai avea cineva vreun dubiu asupra efectelor directe asupra Romaniei, cititi aici :
http://www.mediafax.ro/economic/leul-romanesc-si-eurobondurile-bulgariei-cele-mai-mari-scaderi-din-europa-de-est-din-cauza-greciei-14517379

29 iun.2015

 

Lasa un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Created with Snap