Samsarii cu moartea si moartea TV. Scene de groaza intr-o tara europeana

In primul rand, sa intelegem ce inseamna normalitatea europeana, de pilda prezentata la BBC. De pilda, crancenele atentate din centrul Londrei din 2005 unde au murit 52 de oameni si au fost 700 de raniti au fost relatate intr-un mod foarte ingrijit, exact, bazat pe cifre, fapte, oameni, consecinte, implicatii: http://www.bbc.com/news/uk-33253598. Intelegem dintr-o privire pe ce se concentreaza in amanunt prezentarea BBC-ului– la ce ora s-a petrecut, care era contextul, o harta a locului exact in care s-a petrecut, pana si detaliul cu privire la locul cel mai probabil din care a izbugnit deflagratia, ce se poate face pentru a evita in viitor ceva similar. Poze cu atentatorii probabili – date, fapte, cifre. Nu s-au prezentat poze cu mortii sau ranitii, fie si blurate, atunci cand s-a vorbit despre ei, nu s-a batut moneda la nesfarsit ca le sfaraia carnea pe ei sau ca membere sfartecate zaceau pe asphalt intr-o baie de sange, ca le curgeau ochii cu sange, ca se zvarcoleau in agonie in ultimele lor clipe, s-a vorbit in alte articole despre realizarile lor in viata, intr-un mod decent, limitativ, respectuos.Nu s-a precizat exact procentul de piele care este carbonizata, nu s-a sarit calul la isterie desantata, nu s-a ridicat ratingul cu un suvoi de lacrimi dezorganizat, ca nu e telenovela, e crancena tragedie si ar trebui sa aratati, stimati bivoli mediatizati ce calcati in ciurda totul in picioare, sa aratati un minim respect in fata mortii.
Sa ne intelegem, cei care au decedat sunt oameni in carne si oase, care aveau proiecte oprite prea curand, care lucrau la lucruri importante, despre care noi nu prea stim ceva concret, pana acum. Am aflat doar despre agonia ultimelor clipe– descrisa cat mai detaliat si cu acele detalii sfarainde care nu sunt de interes public legitim – sunt menite doar sa faca negot penibil cu memoria unor morti sau a unor oameni care inca zac in agonie undeva la Terapie Intensiva, calcandu-le in picioare dreptul la propria imagine. Au dreptul la propria imagine si dincolo de viata, ar trebui calcat cu delicatete in vietile unor oameni activi, pasionati, cu apropiatii lor care se pregatesc de ingroparea unor apropiati, la pachet cu parte a sufletului lor. Memoria acestor oameni inseamna inclusiv sa nu ii aratam in brate cu copii minori – chiar daca le bluram fetele, fara a consulta familie, inseamna atunci cand zac in sacul mortuar sa nu le aratam picioarele goale in direct la TV . Iar o serie de papitoi criminali i-au transformat in ingeri – ca se numesc patroni de cluburi, ciubucari de la primarie care dau avize pe criterii stiute de toata lumea si care nu au de a face cu buchea legii, ca e vorba de un primar care a semnat…ca primarul. Ca sa nu mai vorbesc de un asa-zis jurnalist – ofiter-colonel care a gasit de cuviinta sa publice pe Facebook poze cu cei decedati – doar dupa o ploaie de admonestari s-a trezit si le-a scos, injurand, crestineste, la randul lui.
Poate e momentul sa ne facem un examen de constiinta ca tara. Suntem singura natiune de pe planeta unde osemintele putrezite ale unor dictatori – cu tot cu discutii daca blana putrezita este sau nu este a tovarasei sau este o imitatie- au fost prezentate pe prima pagina a unui tabloid vandut in multe sute de mii de exemplare – fara nicio consecinta pentru cei implicati, atunci cand s-a facut reinhumarea ciuruitilor. Suntem singura tara de pe planeta unde televiziunile urmaresc cortegiul funerar al unui cunoscut regizor, peste dorintele exprese ale familiei (singura televiziune care nu a facut-o a avut o prabusire de audienta in tronsonul orar respectiv), dupa care declanseaza o dezbatere aprinsa daca e bine sau nu e bine ca s-a pus in urna cenusa respectivului. Suntem singura tara de pe planeta care prezinta pe post de infotainment paruiala televizata din familia unei cantarete cu parul de foc – asta dupa ce ii permite celui care fac autopsia accesul in direct cu notiuni de genul “ am prelevat lichid pericardic din….”, inadmisibile in oricare alta particica din Europa. Suntem si singura tara in care detaliile despre suprafata arsa a pielii si marturiile cutremuratoare la cald intereseaza mult mai mult decat investigarea pasilor pentru obtinerea autorizatiei blestemate si investigarea situatiei de fapt. De fapt, cu aceasta isterie publica ce va fi depasita la un moment dat de urmatoarea isterie publica ce va tine atentia zilelor urmatoare nu facem decat sa pregatim terenul, prin nepasare, pentru urmatoarea tragedie similara.
Ce s-ar putea face concret? Ar trebui investigat administrativ – nu doar pe natura penala – cine si cand a dat avizul respectiv, daca a avut sau nu a avut aprobarea pompierilor, daca s-au tinut sau nu cont de observatiile specialistilor. Nu rezolva Parchetul situatia pentru toata Romania si trebuie sa ne iasa din cap traznaia patentata de niste coruptie agresivi si vicleni ca atunci cand s-a declansat cercetarea penala nu se mai poate face nimic in rest, inghitita pana acum de votanti si vehiculata la TV. Un internaut spunea ca niciun club din Bucursti sau din tara nu are ce-i trebuie: nu are materiale ignifuge pt. ca sunt prea scumpe (Mediafaxul ne spune din declaratia unui vanzator de astfel de materiale ca e mai scump cu 35%) si nu au alarme de incediu pentru ca fumatul in toate cluburile ar insemna suieraturi din minut in minut. Asta este ceva ce trebuie verificat. Sau, vorbind de preventie: exista macar o adresa din partea pompierilor / a Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta/ Comitetul National pentru Situatii de Urgenta catre toate cluburile care organizeaza evenimente cu doua intrebari simple, in urma celor petrecute:
1. planuiti in urmatoarea perioada evenimente care sa presupuna folosirea artificiilor /explozibililor/ elementelor pirotehnice de orice fel si
2. In conditiile in care raspundeti da, sunteti in legatura cu un expert calificat pentru manipularea artificiilor, etc.?
Ce s-ar putea face concret cu acest comert agresiv cu moartea? Ar trebui un cod special legat de prezentarea situatiilor de acest tip (obligatoriu prin lege sau legat de un sistem de auto-reglementare in care trebuie sa intre toate organizatiile media). Apoi, ar trebui cerut acordul familiei in masura in care se pot identifica, prezentate cu senzitivitate situatiile respective si nu mai indelung decat o cere strict interesul de informare publica. Moartea dlui x ar trebui prezentata cu cateva elemente umane – ce proiecte a avut, ce a reprezentat pentru comunitate, nu prezentata obsesiv, din ora in ora, agonia ultimelor momente, a carnii carbonizate. A lasa pe post, la o ora de maxima audienta, la o televiziune cu pretentii un tata care spune numarul de la IML care e tot ce a mai ramas de fiica decedata, plangand in hohote, este un atentat la adresa demnitatii unei familii greu incercate, din punctul meu de vedere. La fel cum a tot imboldi cu intrebari un alt tata care povesteste cum a fost sunat chiar de fata lui care a lesinat cateva luni mai tarziu din cauza arsurilor de pe fata si a da strict secventa cea mai emotionala nu slujeste in niciun fel interesul public.
Pana la schimbarea la fata a Romaniei, aflam parerile “avizate” ale unor oameni care incrunta crancen spranceana pensata, Romania merge inainte si noi cu ea. Intrebarea este pana cand mai merge si asa?!
Update: Constat la o televiziune tabloida ca este invitat dl Marius Marinescu – Bideu pentru a ne informa. Deci cineva din acel trust a considerat ca un om care pleaca cu bideul in brate dintr-un partid intr-altul este cel mai potrivit sa vorbeasca in cazul unei tragedii nationale care reclama cat de cat niste vorbitori cu minima empatie si inteligenta emotionala. Dl Marinescu a rezolvat scurt problema, a propus pedepse intre 15 si 20 de ani pentru patronii clubului – si-o fi amintind de vremurile bune cu Tribunul alaturi, ca tot se vorbea despre morti. Niste dudui cu buze tuguiate, atat de tuguiate ca ocupau o mare parte din ecran clipeau din genele rimelate si aprobau. Ce sa mai, o dam naibii, problema s-a rezolvat de la sine cu domnu’ Marinescu, parol! Singurul lucru de care ar mai avea nevoie Romania ar fi sa il punem inspector-sef la ISU!
Update 2
O confesiune autentica a unui “carciumar” din clubul Expirat. Ce explica el mai jos mi se pare mult mai onest decat toata polologhia pe care o aud pe televizoare, desi, atentie, omu’ explica cum si-a tras masina de fite si spune ca a pus oameni in pericol. Deci, care ministru/ demnitar/ parerolog isi asuma sa termine cu avize date in patru luni? Care isi asuma sa faca o baza de date sa isi procure singur documentele care se gasesc la o alta institutie a statului – actul de functionare la Registrul Comertului , actul de la pompieri la ISU, etc.? Care isi asuma ca a fost amendat aiurea omul de mai jos “victima colaterala” a evenimentului de la Colectiv? Care vine cu o explicatie cum de se duce in control politia locala cu un singur reprezentant ISU si niciun pompier, la cateva zile dupa tragedie?
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-20549169-clubul-expirat-din-bucuresti-inchide-anunta-proprietarul-imi-cer-scuze-imi-asum-din-2003-pus-viata-mii-oameni-pericol-weekend-weekend-cate-odata-timpul-saptamanii.htm
Update 3
Huitzilopochtli spune:
Uite o idee simpla: Pentru o perioada de doi ani, prin derogare de la codul fiscal, cheltuielile efectuate pentru conformarea la regulile PSI sa fie deductibile (50%, 75%, 100%) din impozitul pe venit.
Update 4
Amatorismul, improvizatia si prostia vor face combustie in aceste zile intocmai precum tavanul de la Colectiv. Actiuni facute in pripa, de inchidere la greu a teraselor nu fac decat sa sublinieze neputinta autoritatilor. Daca in Romania planurile de conformare nu inseamna nimic, daca notiunea de a permite supravietuirea unor cluburi cu conditia sa se puna in regula inaintea urmatorului eveniment cu multi oameni nu prinde, atunci suntem niste hacuitori fara cap al unor entitati private. Punem carambul cizmei de control, descindem asupra unor privati si ii inchidem pe capete. Poate doar dupa ce vom constata ca singurele locuri de distractie care mai raman vor fi ori niste spelunci ilegale ori bancile din parc sa mai vedem o justa masura, un just echilibru. Din nou, referinta vestica – ceea ce se intampla in astfel de situatii sunt vizite tehnice amanuntite la localuri similare (adica cluburi, ca vad veselie la controale si in alte parti), carora li se pune in vedere indeplinirea unor conditii pana la o anumita data. Alt inspector (pentru a nu incuraja mita) revine pentru a verifica conformarea si inchide terasa doar daca nu se conformeaza in termenii precizati.