Razvan Orasanu
Blog Personal Răzvan Orăşanu. © 2018 Răzvan Orăşanu. Designed By Triveo Media

Un matroz, un plagiator si o habarnista discuta despre CAS

Blogosfera a luat foc dupa discutia Basescu – Ponta (talonat de uluitoarea si mereu surprinzatoarea Ioana Petrescu). Va fi fara indoiala subiectul zilei de marti, 15 iulie, 2014. Un amestec tragi-comic de ipocrizie, habarnism si miserupism economic cum rar am mai intalnit.
S-a vorbit despre MTO, un termen despre care premierul Victor Ponta stia cam tot atat cat stie despre despre atmosfera planetei Marte. Acel “le rezolvam pe toate, domnu’ Presedinte” este cheia si provine din cea mai pura esenta damboviteana . Sa traducem : habar nu am despre ce e vorba, ma fac ca stiu si trec rapid peste subiect, ministrul meu de finante e la fel de habarnist pentru ca nu intervine, insa totul va fi bine, afara e soare si cu putin noroc eu voi ajunge presedinte, romanii nu se prind ca e totul o smecherie. Citatul tipic: “masura economica, fiscal-bugetara” (omul e premier, dar nu deosebeste economicul de fiscal-bugetar) . Ce sa faci ca acest MTO nu a fost explicat vreodata in celebrele desene animate cu Doctorita Plusica, pe care Ponta le stie pe dinafara, dupa cum le tot spune femeilor din PSD?
Pentru pedanti si economisti, referinta oarecum oficiala la “MTO (Medium Term Budgetary Outlook/Objective) ” se gaseste in acest link:http://ec.europa.eu/economy_finance/economic_governance/sgp/preventive_arm/index_en.htm. Pentru restul acestei tari, chiar nu conteaza – singurul lucru care conteaza este datul la gioale si faptul ca Basescu pare ca “le-a zis-o” celor doi. Eu explic, totusi: vorbim despre o prevedere a pactului de stabilitate care se refera la deficitul structural (nu cel anuntat oficial, adica nu cel “nominal”). Deficitul structural se calculeaza ajustand deficitul anuntat oficial cu o componenta ciclica, variabila pe parcursul unui ciclu economic (care la randu-i este definit neclar, insa se ia in general intre punctul cel mai de jos a doua recesiuni, care iarasi in general intervin intr-o perioada de 8-10 ani). Recesiunea este definita mai exact ca o scadere economica a PIB-ului pentru doua trimestre consecutive. Ca atare, intre doua recesiuni se masoara un ciclu. Ultimul ciclu a inceput de la recesiunea masiva din vremea lui Emil Boc si Dumnezeu stie cand se va termina, undeva prin 2020-2021, ideea economistilor FMI este sa existe mereu un “tampon” de cel putin 0.5% din PIB fata de cifrele estimate de guvern, pentru ca in general tigrii sufocati de indignare din ministere de la inceputul anului pe “ticalosii de la FMI” atunci cand vine vorba de estimarea cheltuielilor devin niste pisicute miorlaite pe masura ce anul se termina – pentru ca mereu ori e supra-estimata cresterea PIB-ului, ori supraestimat PIB-ul in sine (astfel te incadrezi in deficitul de 3% pe hartie si nu esti prins cu minciuna decat cand vin cifrele definitive de PIB, undeva pana la sase luni- un an mai tarziu dupa ce se incheie anul si ai scapat basma curata, ti-au trecut si alegerile, etc. )
Care poate fi raspunsul pentru “problema MTO-ului”? In primul rand, ca suntem cu mult sub limita de 60% din PIB deficit, deci nu avem probleme structurale, suntem una dintre tarile cu o supraveghere macroeconomica severa si care am trecut printr-o ajustare brutala (nicio tara din Europa nu a redus salariile cu 25%). In al doilea rand, ce a incercat palid sa spuna Ioana Petrescu – ca o masura buna precum reducerea de CAS are efecte dinamice, demonstrate de precedentele scaderi de CAS, in urma carora veniturile nu au scazut, cum se asteptau contabilii natiunii (la pachet cu contabilii FMI). Ce s-ar mai putea spune? Ca la fel ca datile precedente cand s-a scazut un impozit (gen TVA redus la paine), daca efectele pozitive preconizate nu se manifesta, exista posibilitatea introducerii de masuri compensatorii la evaluarile periodice ale FMI-ului. Ar mai fi o idee : echilibrarea de-a lungul ciclului economic , pentru ca asta e esenta testului european. Daca tot nu merge, Romania si FMI-ul pot ramane la Consultarile pe Articolul IV si buna ziua.
Pentru Traian Basescu, batranul pirat de mare (sau daca vreti edecul care o impinge si pe Elena Udrea, si pe Cristian Diaconescu), este clar ca economia si MTO-ul l-au interesat mult mai putin decat il interesau, pe vremeuri, blugii din cala si legatura cu unul de il chema Avramides. El era aici clar pornit la vanatoare – sa ii dea cu capul de toti peretii pe cei doi protagonist ai tragi-comediei, daca se poate sa ii traga si in teapa, in direct la TV. Cu Ponta a fost simplu pentru ca nu avea pregatit niciun punctaj, nicio idee (nici macar o hartie de la servicii sau de la departamentul juridic). Cu Madam Petrescu (o crunta dezamagire), a fost la fel de usor sa stearga pe jos (“Unde ati spus ca ati facut studiile ? La Harvard sau la Oxford”?). Cireasa de pe tort a fost evident difuzarea filmuletului, fara acordul premierului Ponta: filmuletul nu a mai fost lansat de aceasta data din Brazilia, cum a fost lansat acel filmulet cu caltabosii si palinca (si iute-iute preluat de Rodica Culcer pe TVR), ci direct de pe contul de Facebook “Alaturi de Presedintele nostru”. Chiar daca nu se pricepe la economie, asta nu conteaza – Romania este dominata si in 2014 de oameni care fac filmulete fara acordul celui filmat si le difuzeaza in prime-time la momentul oportun, pentru ca, nu e asa – obiceiurile vechi mor greu. Nava “Biruinta” se afunda si pe uscat si despica pamantul de vreo 10 ani incoace, ce conteaza ca nici apa nu mai e…. iar romanii ai spune ca s-au ocupat mai mult cu frecatul podelelor.
Pentru Ioana Popescu prezentarea facuta este parca de la Universitatea din Targoviste, care Harvard? Sustinerea factuala a propunerilor a fost non-existenta, smecheria cu dar dvs, domnule Presedinte sunteti de dreapta – dezgustatoare si damboviteana. Stapanirea legii ? Slaba. Stapanirea propriului minister? S-a vazut in clipa in care modificarile la Codul Fiscal au aparut si au diparut fara macar o reactie publica a ministrului (si vorbim de 500 de pagini, nu de trei lulele!) Daca va continua pe aceasta linie, se va umple de ridicol – si vorbim de un ridicol care nu se poate sterge, cum e cel legat de batranica ce vindea usturoi, potential adus din China, prin evaziune fiscala. Scaunul de ministru ar trebui sa fie eliberat, dupa o asemenea prestatie, dna Petrescu poate fi cel mult secretar de stat sau director general, sa nu zic vanzatoare de bilete de tramvai.
Insa, pana una alta, nivelul dezbaterii de la noi este cel din deschiderea “confruntarii: “Io am la promulgare lege asta…. De fapt, ce il ardea pe presedintele Basescu? “Imi puteti trimite o fisa?” Fisa pe care o clama el in jumatate din intalnire si pe care declara ca inca o asteapta o stiu din practica de ani de zile de lucru cu Ministerul Finantelor – este o fisa de estimari pe categorii de modificari de impozite – efectele pozitive, efectele negative si efectele nete, estimate contabil de Directia Prognoza Venituri. Se introduce cota de 16% ca impozit pe venit? Incasam mai putin cu x din faptul ca rata marginala de taxare e mai mica, dar mai mult din faptul ca avem estimate y locuri de munca in plus. Erau aceleasi fise care au sub-estimat de trei –patru ori veniturile din taxa pe stalp, acelasi fise care spuneau ca daca se introduce cota unica scad incasarile cu 15% la impozitul pe venit si cu 12% la impozitul pe profit in termeni nominali (ele de fapt in primele 4 luni au crescut cu 1% si respectiv au scazut cu 2%). Fisele alea cand aratau ca e sustenabila cresterea cu 50% a salariilor din invatamant erau proaste – azi sunt bune. Ce sa mai spun – ma stric de rasa cum cand imi amintesc – ca prognoza pentru 2009 din fisele alea faimoase era de crestere economica, iar in Decembrie 2008 din ele se citea pe la Cotroceni (in pofida sfaturilor unui consilier prezidential care sustinea pe dos decat Guvernatorul Isarescu si a avut dreptate)! Ce sa-i faci, insa, daca Gheorghe Gherghina s-a mutat tot la BNR, nu mai are pe cine sa sune presedintele Basescu pe TO (pentru neofiti “TO”-ul nu are nicio legatura cu “MTO”-ul) sa se produca rapid una din aceste “fise” (de fapt “fisele” sunt apanajul unui serviciu drag presedintelui, nicidecum apanajul Directiei Venituri, care lucreaza cu “estimari”, “prognoze” , “scenarii”).
Absolut in paranteza fie spus, dezbaterea de la Cotroceni este si un non-sens total pentru ca Romania nu dispune, actualmente, de niciun macromodel economic pe care poate judeca justetea masurilor pe care le iau guvernantii. Exista o singura exceptie de la ce spun eu aici – macromodelul academicianului Emilian Dobrescu, care insa nu e folosit in mod curent de cineva din Ministerul de Finante, in principal pentru ca este prea destept (70 de ecuatii econometrice, academicianul munceste la el de peste 30 de ani) pentru a fi priceput macar de cineva din Ministerul Finantelor. Ca atare, contabilii fac un calcul estimativ legat de ce “se taie” si ce “se da” care nu poate merge mai departe decat o estimare (cum explic mai sus, uneori gresita 300%, nu 100%), nu exista un model economic dinamic care sa dea cifrele la care “lucreaza” de zor dna Petrescu. Chiar cu stiinta ei de econometrie – si este un domeniu pe care il stapaneste – nu va putea ea produce acest model in timp ce e Ministrul Finantelor. Ca atare, nu exista vreo modalitate corecta metodologic care sa estimeze efectele in mod precis si valid din punct de vedere stiintific. SUA are Congressional Budget Office si proiectii validate – noi o avem pe Miss Petrescu. UK-ul are un Treasury Model – noi il avem pe Ponta care adoarme aproape la intalnire, la un moment dat. Toate tarile europene au un model, FMI-ul are un model (chiar daca din anii ’70), noi il avem pe presedintele Basescu care declara ca “sustenabilitatea masurii eu nu o vad”. Nu ma pot abtine: nu o vede sustenabilitatea cu ochiul stang? Cu cel drept? Cu ambii incrucisati? E necesar sa vada un vaporean sustenabilitatea economica sau totusi niste economisti – consilieri? Iar daca raspunsul este legat de economisti – absolventul de Master la Fletcher in Relatii Internationale si Economie ce model a folosit? Sa il puna pe site-ul Administratiei Prezidentiale!
S-au mai spus grozavii la intalnire. S-a invocat numele lui Roubini, cu care dna Ministru al Finantelor ar fi trebuit sa se compare. Mi se pare mie sau a inceput presedintele sa citeasca din Roubini? El, care in 2005 citea Levantul lui Cartarescu si in 2009 tot Levantul lui Cartarescu? El, care a recomandat, sensibil, natiunii versurile Luminitei Cioaba? Singurul lucru care a reusit sa ma uimeasca mai mult decat mentionarea lui Nouriel Roubini (un economist care a venit o singura data in Romania si a plecat tepuit de bastinasi, fara a i se achita macar pana azi in totalitate taxa de participare de vreo 20.000-25.000 de euro) a fost citarea lui Nassim Taleb de Oana Schmidt – Haineala in lucrarea cu care a castigat Presedintia CSM-ului. Pentru cunoscatori, suspendarea presedintelui Basescu a fost numita “Black Swan event”. S-a mai spus ca presedintele este parte din executiv – desi competenta economica este exclusiv la Guvern. S-au mai citat procente din PIB (0.8% pare a fi favoritul), fara a se spune ca majoritatea celor 9 bugete semnate de presedinte aveau peste 33% venituri in PIB la stat, o iluzie vanduta an de an. S-a mai vorbit despre colectare, aia de care se ocupa la Bucuresti, de pilda, Stelica Barna (votul castigator pentru Pasajul Basarab) , Sorin Blejnar si disparutul Codrut Marta. Stelica Barna a fost dovedit de Adevarul ca fiind evazionist, Blejnar e cu dosarul “Motorina”, Codrut Marta e urmarit de Interpol. Sa mai vorbim de RAFO-ul atat de drag lui Marin Anton? De stenogramele Alro, Rompetrol, etc?
Concluzia ? Masura , in sine, de scadere a CAS-ului este una buna spre foarte buna, in special pentru mediul de afaceri. Nenorocirea provine nu de la sustenabilitate – ea se va realiza prin modificari dinamice si pana la un anume moment imposibil de estimat, avand in vedere ca nu avem un model econometric serios. Daca veniturile nu se vor materializa (si poate masura ar fi trebuit introdusa gradual), exista mereu solutia taierilor de cheltuieli sau a cresterii unor impozite, cum va trebui inevitabil sa faca Victor Ponta daca mai este la butoane in Ianuarie 2015. Ministrul de Finante s-a demonstat a fi atat de habarnist incat sa nu poata cita nici macar din lucrarile academice pe care le-a semnat – nu mai vorbesc de faptul ca sustinerea proiectului de act normativ a fost de nota 4, cu indulgenta. Viitor de aur tara noastra are – un matroz, un plagiator si o habarnista discuta despre economie si despre CAS. Dumneavoastra ii tineti pe toti cu banii dumneavoastra, iar la final consecintele le suportati pe propria piele.
Update 1
Observ puhoaie de comentarii pe falia basista/ anti-basista, pro-Harvard/ anti-Harvard. As vrea sa inteleaga toti cititorii mei ( sau macar cei mai multi) un lucru simplu : daca raportarea se face la Romania, este imposibile Basescu sa aibe mereu dreptate sau Ponta sa aibe mereu dreptate. Acolo unde nu au dreptate, ei trebuie combatuti cu verva – chiar daca poate cu ceva mai putina patima decat am pus eu in randurile de mai sus.
Mai observ o smecherie ieftina – hai sa il atacam pe autor pentru ca nu ne plac mesajele sale. Unu’ descopera AVAS-ul, altul PDL-ul din biografia mea, ma astept si Harvard-ul sa devina suspect, in situatia creata. Dezbaterea asta otarata, tafnoasa trebuie sa fie despre viata noastra, despre viitor – putin imi pasa de Basescu si Ponta, din punctul meu de vedere cu cat ajung mai rapid la lada de gunoi a istoriei, cu atat mai bine. Este o parere pe care nu mi-am schimbat-o din 2009 incoace (a se vedea diversi “combatanti” care fac piruete teribile, desi sunt in politica, la fel ca si mine).
Update 2
Un cititor, Gore, spune si mai jos dar am vrut sa ridic urmatorul comentariu pentru a putea fi citit mai usor. Are 100% dreptate :
Poate voi mai face referiri la cateva lucruri care mi-au atras atentia in aceasta inregistrare.
Per ansamblu, e trist cand constati nivelul discutiilor intre primii 2 in stat. De fapt, e ingrijorator!
Am crezut ca nu mai tin eu minte ce s-a intamplat in 2008 (cresterea cu 50% a salariilor profesorilor). Pentru aducere aminte am luat primul link pe care l-am gasit pe net:
http://www.mediafax.ro/politic/legea-privind-cresterea-salariilor-profesorilor-publicata-in-mo-3386946
In discutia de ieri de la Cotroceni TB aduce aminte cum Tariceanu sustinea in 2008 si cerea adoptarea legii cresterii salariilor cu 50%, explicand-i lui, Presedintelui la vremea respectiva ca sunt bani la buget, TB il numeste iresponsabil pe Tariceanu (si cu ocazia asta, pentru placerea dialogului, si pe Ponta).
Eu tineam minte ca lucrurile au stat exact invers in 2008. Tariceanu ca sef al Guvernului a refuzat sa aplice legea aprobata de Parlament si sustinuta de Presedinte, lege pe care la vremea respectiva, culmea, au sustinut-o inclusiv inconstienti din PNL! Lege despre care TB spunea: http://www.hotnews.ro/stiri-esential-4933813-update-traian-basescu-promulgat-legea-majorarii-50-salariilor-profesorilor.htm
Impactul bugetar al cresterii cu 50% a salariilor profesorilor era cumva cu mult mai mare decat micsoraea cu 5 puncte pricentuale la CAS?
Asta e lumea politica din Romania, in frunte cu cel care ne-a condus 10 ani.
Update 3
Vad o confuzie incredibila legata de CAS, de unde se sustine aceasta chestie. In primul rand , daca urmarim traseul banilor in economie : sa presupunem ca cei care au cheltuieli mai putine pentru CAS-ul salariatilor au bani in plus in buzunar. Daca ii investesc pe bursa, se duc in economie. Daca ii investesc pentru o noua hala de productie, vor trebui sa angajeze muncitori care sa o faca, alti muncitori care sa toarne betonul si sa o zugraveasca. Banii vor ajunge de la companie la compania care realizeaza lucrarile. De acolo, in buzunarul salariatilor. De acolo, in supermarketuri sau in facturi, in general in cheltuiala pentru consum. De acolo, se intoarce la stat 24% pentru TVA. Deci atunci cand statul “pune bani” in economie, recupereaza din TVA o parte. Chiar si acesti bani au un anume multiplicator in economie, adica atunci cand acesti bani sunt pusi “in circulatie” creaza crestere economica. Apoi,daca economia creste, evident se incaseaza si mai mult TVA. Daca se “albesc” veniturile (adica se declara mai multe carti de munca pentru ca taxele sunt mai mici), vin bani in plus.

15 iul.2014

 

Lasa un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Created with Snap