Razvan Orasanu
Blog Personal Răzvan Orăşanu. © 2018 Răzvan Orăşanu. Designed By Triveo Media

Valoarea unui 2% – cat o schimbare de viziune

De ieri, s-a demarat cea mai importanta schimbare a pensiilor din ultimii 50 de ani. Printr-o lege din 2006, romanii sub 35 de ani, salariati, vor fi obligati sa isi aleaga un furnizor potrivit al pensiei private. Pentru prima data in ultimii 50 de ani, pensia devine nu o obligatie a statului, ci partial o obligatie a salariatului, care isi investeste 2% din salariu, in fiecare luna, intr-un fond autorizat.
Fondul ales poate fi oricare dintre cele 17 entitati care au fost autorizate de Comisia de Supraveghere a Pensiilor Private si este la alegerea salariatului. Salariatul are 4 luni ca sa gaseasca o societate comerciala competenta care sa ii ofere un plasament intr-un fond de pensii. Acel fond de pensii ii va da, in viitor, in plus fata de pensia obligatorie de stat, o pensie privata. Cu doua exceptii, toate fondurile de pensii lansate pe piata se incadreaza la categoria de risc moderat. Se va crea astfel o doza de incredere in sistem, pentru cei mai sofisticati dintre „investitori”. Pentru ca odata cu transformarea sistemului, se mai transforma ceva foarte important – mentalitatea oamenilor.
Chiar daca cu cativa ani inainte de 1989 taxarea salariilor nici macar nu era evidentiata distinct pe fluturasul de salariu (si era retinuta direct de intreprinderea socialista), contributia la pensie a existat. Ea
era insa in mod obligatoriu o problema a statului. Omul contribuia cu sumele care ii erau cerute de stat, iar statul avea grija de pensionar. Era o vreme cand pensionarii primeau pensiile, biletele de tratament si cele de calatorie mai ieftina pe calea ferata direct de la acelasi ghiseu. Multa vreme dupa 1989 aceeasi mentalitate a predominat, insa contributia de la pensie era macar evidentiata distinct. Sistemul, la contributie egala, pensie egala nu a functionat decat partial, dupa ce in 2005 s-a facut o recalculare a pensiilor. Inechitatile din sistem, in functie de sistemele diferite de pensionare folosite (anticipat-iliesciene, cei mai buni 5 din ultimii 10 ani, ultimii 5 ani, media ultimilor 10 ani, etc.) vor fi astfel reduse si apoi eliminate.
Acum este vorba insa de cu totul altceva. Cetateanul responsabil, salariatul, va opta intre mai multe fonduri de pensii, iar o armata de peste 200.000 de brokeri de pensii sau angajati ai fondurilor de pensii vor porni de azi intr-o campanie de marketing furibunda sa convinga salariatii sa adere. Neoficial, prin tara acesti agenti bantuie deja de o luna si solicita salariatilor semnarea unei pre-adeziuni. Intr-un fel, mai multi au incercat sa „fure startul” prin aceasta metoda, insa omul poate opta pentru ce fond doreste si poate in primii doi ani si sa se mute de la un fond la altul (evident, cu comisionul de retragere aferent).
Exista cateva probleme in reglementarea acestei piete. Orice operator care incalca regulile acum nu poate fi decat suspendat- echivalentul juridic al decapitarii. Vor trebui sa existe si sanctiuni graduale pentru incalcari minore si ele vor fi introduse in curand. De asemenea, presiunea pe vanzatorii de pensii inseamna in anumite cazuri o colaborare mai mult decat apropiata cu managerii de resurse umane ale marilor companii, care sfatuiesc apoi salariatii, printr-un memo intern, unde sa contribuie. Daca primiti un astfel de memo, puneti-l in „arhiva” denumita de unii si cos de gunoi si alegeti-va singur fondul de pensii! Nu mai vorbim de brancardieri in spitale, secretare si soferi in institutii publice sau alti „agenti” care
si-au descoperit peste noapte vocatia de vanzatori de pensii private – ei nu sunt decat manifestari vii ale efervescentei competitiei.
Campania de informare publica, datorita unor defectiuni ale unei licitatii, se pare ca va debuta abia peste 10 zile – cam tarziu. Multi romani au vazut insa afisele principalilor jucatori. Singurul lucru ingrijorator este ca aceste afise nu fac distinctia intre pensia privata obligatorie (pilon II) si pensia privata optionala (pilon III) si poate acesta ar fi un alt lucru de clarificat.
De asemenea, ar fi de gandit in 2008 daca etapizarea pe 8 ani, cu un increment anual de 0,5% pana la 6%, este cea mai potrivita, in functie de rezultatele primului an de functionare. Sectorul fondurilor de pensii functioneaza prin economii de marime, cu marje destul de mici, avand insa costuri fixe si de marketing relativ importante. Ca atare, adevarata competitie nu poate fi demarata decat atunci cand capitalizarea acestor fonduri ajunge si ea la niste parametri corespunzatori, lucru care se va petrece peste cativa ani, cand vom putea vedea si un istoric al randamentelor acestor fonduri.
Una peste alta, lansarea pensiei private obligatorii transforma salariatii Romaniei, peste 30 de ani, din pensionari de stat in investitori responsabili personal in a-si asigura un nivel de trai multumitor dupa iesirea din activitate. Iata puterea unui 2% dintr-un act normativ!

18 sept.2007

 

Lasa un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Created with Snap