Razvan Orasanu
Blog Personal Răzvan Orăşanu. © 2018 Răzvan Orăşanu. Designed By Triveo Media

Vin inundatiile – Ponta e in Germania, PDL-istii pleaca in China. Bonus“Cum e, domnu’ Sandu”

22 de morti si pagube de miliarde de euro sunt estimari preliminare ale inundatiilor din Europa, inclusiv sau mai ales cele cauzate de iesirea din matca a Dunarii. In Germania, Angela Merkel a organizat deplasari in zonele inundate, inainte de a-l primi pe Victor Ponta pret de 15 minute. In Ungaria, premierul este “pe baricade” vizitand diguri si organizand apararea impotriva inundatiilor. Vezi fotografii graitoare. In Croatia, nivelul din 1965 al Dunarii va fi depasit, conform estimarilor. La noi, codul galben tocmai a fost declarat, la ora cand scriu acest articol. Viitura va ajunge in Romania pe 16 iunie.

ANGELA MERKEL A ORGANIZAT DEPLASARI IN ZONELE INUNDATE
Episodul 1 : Parerea premierului
Ce am putut sa observ? O halucinanta si superficiala sedinta prezidata de Victor Ponta, inainte de plecarea in Germania (vedeti inregistrarea aici, nu am reusit sa gasesc o alta sursa)
Citez din cuprinsul alocutiunii premierului :
« Cunosc foarte bine si nu am avut incidente grave asta iarna, la fel vreau sa se intample la fel si acuma(…)Nu bagam panica in oameni, dar daca e nevoie de masuri rapide si categorice, aveti de la mine dle Viceprimministru aveti de la mine toata autoritatea, trebuie sa luam niste oameni din niste case pe care le ia apa.
Nu stam cu mainile in san si stam dupa aceea sa mergem cu elicopterele dupa ei sa ii scoatem din case. Aveti toata autoritatea din partea mea sa luati masurile necesare. Vreau sa vad ce se intampla : diguri…»
« Sigur ca toata lumea cere bani de la guvern(…) ; vreau sa vad unde e nevoie, cat pot sa faca cei de pe plan local »
« Oamenii in general stau si se uita si vine guvernul sa repare digul sau sa duca apa intr-o parte sau intr-alta »
« Doamne Ajuta sa nu se intample nimic in Romania desi mi-e destul de greu sa inteleg cum nu se intampla nimic doar in Romania ! »
« Eu vreau sa fim pregatiti ca si cand se vor intampla probleme,am facut aceasta intalnire, dl vicepremier Dragnea – sunteti aici – aveti toata autoritatea si va rog sa luati toate deciziile necesare »
« Nu as vrea sa ne trezim dupa ce intra apa prin casele oamenilor sa incepem sa plangem pe la guvern, prefectii si Ministerul de Interne stiu ce au de facut, va rog la Mediu sa va pregatiti din timp »
Nici nu stiu de unde sa incep. A spune « Doamne Ajuta sa nu se intample nimic in Romania », in timp ce obligatia legala este de punere in alerta a intregului sistem pentru situatii de urgenta este, hai sa fiu elegant, cel mult nepotrivit. A anunta de trei ori ca Dragnea are intrega autoritate – de parca ar putea opri apele de unul singur – este ori o lecturare superficiala a legislatiei care acorda premierului un rol important, in aceasta perioada, ori o pasare de responsabilitate. Ca atare il avem pe Ponta nu pentru a conduce raspunsul la o situatie de urgenta, guvernul, ministerele, pentru a face teleconferinte cu prefectii si a da semnale catre administratia locala – il avem pe Ponta pentru a-i spune lui Dragnea ca are de la el toata autoritatea. Frumos !
Mai departe, ideea ca « oamenii in general stau si se uita si vine guvernul sa repare digul » este incredibila, atata vreme cat nu s-a facut, oficial, vreun apel la oameni sa faca ceva. Ar trebui oamenii sa vina cu galeti si saci de nisip sa se auto-organizeze impotriva Dunarii ? La ce bun, atunci, intregul sistem pentru situatii de urgenta ? Finalul este apoteotic :
« Dl Sandu, cum e ? » Tot guvernul, cu premierul in frunte, sta cu gura deschisa si asteapta de la cel cu prognozele hidrologice sa dea solutii – omul spune ce stie, ca va fi cod galben, urmat de cod portocaliu si ca se anunta ploi si grindina. Cu solemnitate, toate televiziunile prezinta stirea fara un comentariu, fara un interviu luat cuiva care macar are habar de sistem, fara a prezenta legislatia. Ar fi putut, la un minim sa faca un montaj despre situatia din Germania, din Ungaria, din Croatia si din Romania – un astfel de « montaj in oglinda » ar fi foarte util in continuare pentru informarea telespectatorilor. De ce ? Dunarea e una singura, nu tine cont de capacitatea administratiei – iar daca s-au luat masuri eficiente intr-un loc, foarte probabil ca vor fi utile si in cealalta tara. E un moment bun sa precizez ca exista chiar si o Strategie a Dunarii – chiar un document al Uniunii Europene (vezi aici )
Episodul 2: Unde e opozitia? Pleaca in China
Opozitia, care ar avea o oportunitate importanta de a se pune in valoare este si ea prinsa dormind in front. Domnul Boc nu mai merge cu paharelul de apa pe bordul Loganului, cum facea inaugurarea a 10 km de autostrada, el acum are alte prioritati : a mers cu tramvaiul la Cluj, apoi a inaugurat o cabina telefonica impreuna cu Ambasadorul Marii Britanii, Martin Harris. Iar acum, tineti-va bine, a convins intreaga conducere a PDL – Andrea Paul, Vasile Blaga, Gheorghe Flutur, Anca Boagiu – sa il insoteasca in China in perioada 11-17 iunie. Scopul este de a infrati Beijingul si Shanghaiul cu Clujul, plus intalniri cu comunitatea de afaceri din China.
Despre esecul lamentabil al singurelor doua proiecte viabile cu statul chinez, anuntate cu tam-tam si apoi abandonate de guvernul Boc – podul de la Braila si finantare pentru centura ocolitoare a Capitalei- nicio vorbulita.
Episodul 3 : Ce masuri ar trebui luate, urgent?
Ce ar trebui facut, de urgenta? Nu vorbesc desprea avioane – sisteme computerizate, legate la sateliti care asigura localizare GPS, cum e cazul SUA, nu vorbesc despre ceasuri anti-seismise si un sistem always-on, cum e in Japonia, vorbesc despre plaiurile mioritice.

IN UNGARIA, PREMIERUL ESTE “PE BARICADE”
1. Punerea in alerta a Sistemului National al Situatiilor de Urgenta (OUG 21/2004)
Articolul 8 al acestei legi spune ca acest sistem “functioneaza sub conducerea nemijlocita a Ministrului Administratiei si Internelor si sub conducerea Primului Ministru”. Ca atare, cu un premier plecat la Stuttgart, dupa investitori, ramane in sarcina lui Liviu Dragnea sa “sune” mobilizarea generala – evident, in pauzele in care nu se ocupa de partid si de descentralizare. Evident, in birocratia romaneasca miscarea si mobilizarea ramane, in continuare, de sus in jos, in loc de a fi de jos in sus, cu o oarecare autonomie locala pentru masuri proactive.
Iar Ministrul Internelor este, evident, Radu Stroe, nu Liviu Dragnea. Si tot evident, o lege nu se poate modifica printr-o conferinta de presa, chiar daca este o conferinta de presa la care premierul isi prezinta opiniile si optiunile catre popor.
2. Masuri organizatorice le nivelul Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta (art. 13, OUG 21/2004)
Acest inspectorat, special creat de lege pentru a mai “inchega” eforturile disparate ale autoritatilor – relevate,de pilda, de inundatiile din 2005 – are obligatia de a face inspectia de preventie, in primul rand, dar si de informare a cetatenilor. Au fost, la ora la care vorbim, instiintati toti romanii de pe malul Dunarii ca risca sa vina potopul? Au fost instiintati ca urmeaza inclusiv sa fie posibila evacuarea lor, daca debitele vor creste peste un anumit nivel? Exista, macar, inchegate echipe pentru a efectua aceasta operatiune de informare, pe plan local? Sau, iarasi, cei fara televizor vor avea casele maturate?
Acest inspectorat a fost prevazut, la infiintare (ROF-ul publicat in Monitorul oficial 884/28.09.2004) cu 340 de posturi. Exista inspector general, prim-adjunct, adjunctul inspectorului, centrul de management operational, centrul logistic, centru pentru resurse, etc. – insa intre timp legislatia a fost modificata.
3. Alertarea administratiei locale (art. 15, OUG 21/2004, modificat prin Legea 15/2005)
In trecut, presa a relatat pe larg situatia unor primari aflati in vacanta atunci cand sosea in secretariatul primariei faxul de la Comitetul pentru Situatii de Urgenta cu avertizarile de inundatii. Comunicarea prin fax, in cascada – de la MAI la prefecturi si de la prefecture la primarii a ramas principala forma prin care localitatile cele mai indepartate sunt informate. La nevoie, se pune mana si pe telefon, insa feedback-ul nu este neaparat si asteptat in sens invers – adica primarul acela din comuna de langa Dunare, a luat masuri, a informat populatia, a semnalat zonele de risc?
4. Planul National de Asigurare cu resurse umane, material si financiare pentru gestionarea situatiilor de urgenta (art. 20, OUG 21/2004, pus in aplicare prin Ordinul 735/2005)
Pe masa premierului la intalnirea prezentata mai sus trebuiau in mod normal sa fie anumite elemente de risc: prezentate resursele umane care vor interveni, numiti responsabilii de interventie pe anumite tronsoane – conform aceleiasi legi – precum si masuri legate de preventie, la nivelul fiecarui minister si la nivelul fiecarei localitati. Tragerea de maneca a Ministrilor Agriculturii, Mediului, Transporturilor, Energiei, Agriculturii si Armatei – pentru a vorbi doar de ministerele evident implicate – poate fi realizata doar de premier si doar in urma propunerilor venite din partea Comitetului National pentru Situatii de Urgenta, conform buclucasului articol 20 al legii.
5. Comitetele Ministeriale convocate de urgenta (art. 21 din OUG 21/2004)
a) Masuri in domeniul transporturilor – responsabilitatea Ministerului Transporturilor
Asa cum stie orice roman care calatoreste cu trenul pe ruta Bucuresti-Timisoara, terasamentul caii ferate este foarte aproape de Dunare, pe o sectiune importanta. Cineva din centrala CFR ar trebui sa aiba in vedere inspectii la fata locului pentru a vedea teresamentele cele mai vulnerabile in calea viiturii, pericolul eventual pentru alunecari de teren si eventuale masuri corrective, inclusiv ceea ce britanicii numesc “contingency plans” – adica ce te faci in caz ca se intrerupe o legatura, fie si temporar, ai un plan gandit prin care poti actiona rapid pentru a pastra mobilitatea oamenilor? Desigur, niciun plan nu supravietuieste la intalnire cu realitatea, insa activitatea de planificare este in sine foarte pretioasa. Pe o alta componenta a Ministerului Transporturilor – cum se va naviga pe Dunare in perioada respectiva? Care sunt masurile de informare si asigurare a permanentei?
b) Masuri in domeniul agriculturii- responsabilitatea Ministerului Agriculturii
In teritoriu, trebuie o informatie privind modalitate de protectie a culturilor. Ar trebui o informare cu privire la refacerea unor sisteme de canalizare, informatii cu privre la interactiunea cu specialistii de la Ministerul Mediului si eventual de la ANIF/ SNIF. Daca sunt cuprinse de apa, este necesara o informare cu privire la momentul in care trebuie intervenit si persoana de legatura. Inclusiv oamenii care vor sa dea o mana de ajutor au nevoie de a fi implicati dupa anumite proceduri, altfel, in lipsa coordonarii vom avea un haos tipic.
c) Masuri in domeniul gospodaririi apelor – responsabil Ministerul Mediului si MEC
Aici sunt foarte multi responsabili, inclusiv Apele Romane si Hidroelectrica. Toti afluentii Dunarii ar trebui deversati inaintea viiturii, pentru ca atunci cand se apropie viitura cantitatea de apa sa poata fi marita in baraje, diguri, etc, pentru a nu se suprapune exact acelei viituri si pentru a nu o mari, pe cat posibil. Aici este evident bataie de cap cu specialisti autentici si situatia trebuie tinuta in mana la nivel national, din ora in ora. Nu se poate admite niciun specialist de marca plecat in concediu, niciun “gospodar” local al apelor care sa nu primeasca faxul de la minister la timp.
d) Masuri in domeniul energiei
Evident, o viitura pe Dunare inseamna ca te vei pregati sa uzinezi apa de la Portile de Fier, cel putin, dar posibil din multe alte zone, cu precadere inaintea evenimentului si, ca varf de sarcina, vei putea da energie ieftina pentru toata zona viiturii. Asta in opinia tuturor, mai putin in opinia dlui Remus Borza, lichidatorul (la propriu) al Hidroelectrica. In experienta lui inclusiv de fost lichidator la Plafar, carevasazica ceva cu ceaiul de musetel, daca se va depasi un cuantum de 8.000 de metrii/secunda, HIdroelectrica va deversa apa. Carevasazica apa care vine pe Dunare si poate reprezenta bani pentru statul roman, se va risipi de parca nici nu a fost.
Reglajul sistemului energetic este necesar a fi facut, in acelasi timp. Daca, de pilda, hidrocentralele functioneaza aproape de capacitatea lor maxima, cum se poate prognoza, vor trebui facute ajustari in programul de functionare al termocentralelor. De asemenea, cineva trebuie sa analizeze daca exista vreun pericol pentru atomo-centrala de la Cernavoda, daca va putea functiona la capacitate maxima pentru intreaga perioada.
e) Mobilizarea armatei
Intotdeauna privita ca o ultima resursa, armata are un corp de specialisti care ar putea ajuta si un corp, evident, de militari, care ar putea fi desfasurati pentru interventii. Chiar si o deplasare a lor preventive ar fi buna de luat in seama.
f) Rezervele Nationale
In orice tara in care se prognozeaza inundatii, se inventariaza corespunzator alimentele, baxurile cu apa si alte lucruri folositoare in caz de existenta a vreunei localitati sinistrate.
6. Comitetele de urgenta de la nivel judetean convocate
Observ deja, la Realitatea TV ca exista fisuri intr-un dig al Galatiului (vezi aici) Mai exista si acum 1450 de oameni care sa fie pregatiti si sa inceapa consolidarea digului respectiv? A fost consolidate lucrarea intre timp?
Informatia este foarte grava, cum de altfel o informatie similara a fost oferita de Realitatea TV despre Giurgiu. Se pare ca digul care protejeaza orasul are o bresa, iar viitura inca nu a intrat in tara, insa va veni in cateva zile, iar timpul pentru a reactiona este unul foarte scurt. Fiecare prefect din zonele dunarena ar trebui sa fie in alerta si toate aceste informatii ar trebui centralizate la nivel national. Conform regulamentelor Comitetelor pentru Situatii de Urgenta, astfel de evenimente ar trebui grabnic raportate Ministrului Internelor, dar si Primului Ministru.
7. Asigurarea resurselor de bani pentru interventie
Aici vorbesc de experienta de la alte valuri de inundatii – salupe de salvare ce nu puteau fi folosite pentru ca nu existau bani de benzina, camioane cu militari care stateau pe loc, desi existau oameni fara apa pe de-o parte si baxuri cu apa de la Rezervele de Stat, pe de alta parte. De asemenea, o inundatie este unul dintre putinele momente in care fondul de urgenta aflat la dispozitia Guvernului chiar are o noima, in conditiile in care functiunea lui obisnuita este de a mitui primarii de culoarea celor aflati la putere, indeosebi prin proiecte locale de o valoare sociala indoielnica.
Inundatiile anterioare au lasat si urme legislative elocvente – de pilda H.G. 735/2005 prevede sume suplimentare pentru “agricultura si silvicultura”, titlul “Cheltuieli de Capital” si titlul “Alte actiuni economice” pentru a putea traduce legislativ necesitatea de resurse pentru gestionarea efectelor inundatiilor de atunci, din Timis. Este previzibil ca se va intampla la fel, pentru ca nu invatam aproape nimic din trecut. Intr-o tara normala, anumite sume ar fi alocate deja, preventiv.

12 iun.2013

 

Lasa un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Created with Snap